la panou
11 articole
17.12.2009 - sabina
Romanilor le era o frica de moarte de camarile goale. Astfel ca le umpleau pana la refuz cu faina si ulei si muraturi si ghiveci si zacusca si gem si dulceata si mere invelite in foi de ziar. Orice se putea manca avea un loc in atotputernica camara.
06.10.2009 - sabina
In vremurile comunismului stresul nu exista decat ca termen in fizica. Deci din acest punct de vedere romanii erau in siguranta. Insa o altfel de amenintare la fel de subtila si la fel de raspandita precum stresul actual ne pandea pe toti: gandacii de bucatarie.
Toti e poate un cuvant prea general dar majoritatea locuitorilor de apartamente stramte si ingramadite in blocuri igrasioase intra in acest "toti". In orice bloc exista macar un vecin mai murdar care ca un facut atragea in edificiu tot soiul de lighioane.
27.09.2009 - sabina
Doamna Dobanda era vecina noastra de la etajul 10. Pana la momentul povestirii avea 5 copii. In urmatorii ani a mai facut vreo 2. Nu mai tin exact minte pentru ca in preajma Revolutiei s-a mutat din apartamentul cu 2 camere semi-decomandat in care locuiau ea, sotul si cei 5 copii.
14.09.2009 - sabina
Precum in fiecare apartament din romanul lui Orwell se gasea un monitor, in fiecare apartament al Republicii Socialiste Romania se gasea macar un peste din sticla.
Putini sunt cei care au scapat de prezenta lui. Si nu neaparat datorita gusturilor ireprosabile ci datorita norocului. Pentru ca pestii acestia asa inofensivi si colorati cum pareau la prima vedere aveau un mod pervers de a se infiltra in casa fiecaruia: iti erau facuti cadou.
29.07.2009 - ladyio
Ce ma frapeaza astazi, privind in urma, este dualitatea permanenta in care se afla societatea romaneasca. Intotdeauna exista o diferenta uriasa intre ceea ce aratai, ce manifestai, si ceea ce gandeai si iti doreai.
Partidul lupta pentru bunastarea poporului, dar poporul se adancea in mizerie - fizica si morala. Partidul lupta pentru egalitate, dar palierele sociale erau mult mai bine delimitate decat in societatile "imperialiste"
23.07.2009 - roshkatzika
Citind articolele din rubrica “La panou”, ma miram cum de alte persoane isi aduc aminte cu atata precizie si culoare despre vremurile cand erau pionieri si soimi ai patriei, iar la mine in cap e doar un fel de ceata alb-negru din care nu razbat decat crampeie de memorie… Cand, mergand pe strada intr-una din aceste zile, m-a izbit brusc o amintire din scoala generala, pe care vreau sa vi-o impartasesc.
