Salut! Sunt Istvan. Pui de ungur. De dihor ungur. Recent am atins venerabila varsta de aproape 9 luni si cam tot de atata timp am fost adoptat de un nene si de-o tanti mult mai inalti fata de mine, lipsiti de blanita, dar simpatici.

M-am despartit de Alfonso, prietenul meu cu fizic de ingrijitor de piscina, pentru unul mai bogat, slab si plin de cearcane. Sa fiu sincera, cred ca ia droguri. Asta m-a dus pe culmile depresiei si n-am putut sa-mi revin decat cu steak&chips si soda din belsug, plus o tura de plans in bratele psihiatrului meu intelegator.

La ideea lui anurim, blogarita cu state vechi, le-am rugat pe alte blogarite ale Romaniei sa vina aici pe site. Sa ia o foaie de hartie si sa explice/spuna/descrie/cante o oda despre cine le sta fizic dar si moral in spate. Adica sa vorbeasca despre partenerii, iubitii si sotii lor.

Cand l-am intalnit pe gagic, nici el, nici eu nu ne cautam, dar ne-am gasit. Aveam amandoi cate un tatuaj discret, eu vorbeam mult si ma agitam, el calm si asezat. Doi ani mai tarziu, eu am trei tatuaje, el nenumarate (si ne mai facem), eu vorbesc mult si ma agit, el e calm si asezat.

De vreo cateva luni de zile ma tot chinui sa gasesc raspunsul la acesta intrebare: eu la ce sunt buna? Probabil ati vazut si voi ca si mine zeci de bloguri unde oameni talentati pasionati de cate un hobby te uimesc cu ceea ce realizeaza. Sunt care fac fotografii minunate, altii gatesc. Unii fac bijuterii hand-made, alti creeaza accesorii sau haine.

Pe o banca din Cismigiu, prezentatorul unei emisiuni despre bloguri intervieveaza trei mame. "In blogosfera romaneasca s-au infiltrat si mamicile. Nu mame, mamici, care nu au bloguri, ci blogulete. Nu au copii, au copilasi, care nu se joaca cu jucarii, ci cu jucarioare", cam asa suna introducerea. "Care dintre voi e mama si care e mamica?" intreaba prezentatorul si, din spatele ecranului, simti cum trei corpuri se crispeaza.