Hot City - Cultura urbana feminina

Vreau un an la fel Sunt putin rusinata de potopul de lucruri pe care l-am cerut de la mine dar le-am pretins si de la altii in anii trecuti, la fiecare inceput de an. Dar acum uite, sunt gata sa repar fostele arogante.

Abia anul asta am descoperit ce inseamna sa fii rezonabil si cam ce imi trebuie mie ca sa fie totul in grafic. Prin urmare, fac un pas in fata si declar la portavoce urmatorul lucru: am pretentii mici si medii, dupa cum urmeaza. Doamnelor, domnilor, tot ce imi doresc de la 2012 este sa primesc 12 luni care sa arate, va rog frumos, taman la fel.

Ok, imi cam inchipui eu ca nu am cum sa inghet anul si sa traiesc exact acelasi lucru, inca o data. Adica nu are rost sa ma prefac ca nu am mai fost niciodata in Bali si sa bat pe toata lumea la cap, plangandu-ma ca vreau sa vad si eu cum arata insula asta. Si nici nu o sa ma lamentez ca am de strans o caruta de bani sa inchid leasingul la masina sau alte lucruri care tin de 2011. Tentatia e mare dar nu pot fi atat de excroaca sentimental.

Insa anul asta care a trecut a fost asa de ok si asa de normal incat imi doresc cu patima ca totul sa ramana in aceleasi limite. Vreau sa fiu inconjurata de aceiasi oameni, nici mai multi, nici mai putini. Am deci rugamintea ca cineva din public sa-i oblige pe toti oamenii care imi plac mie sa stea unde sunt si sa ma iubeasca la fel de tare. Bun, deci cu asta am terminat.

Nu stiu altii cum sunt insa eu insist sa fiu remunerata cu aceeasi suma de bani si sa castig din celelalte proiecte la care mai bricolez cam la fel de multi (sau putini bani, luati-o cum vreti). Imi dau seama ca probabil nu o sa fiu capabila sa-mi achizitionez un castel din banii respectivi dar cred ca ma voi descurca bine si onorabil si suficient, cum am avut placerea sa-mi demonstrez deja. Deci implor zeii, angajatorul si cine o mai fi pe-acolo, de exemplu alti posibili parteneri de mici afaceri sa tina cont de cele mai sus declarate.

Hai ca am ajuns la vacanta, de care niciodata nu sunt satula. Eu m-am nascut cu multe furnici pe talpa si tare multumita sunt cand ajung in cotloane cat mai indepartate de lume. Cum am 2-3 saptamani libere si o bruma de bani, cum incerc sa iau un bilet de avion si fug de-mi sfaraie calcaiele, unde vad cu ochii. Ei bine, anul asta chiar vreau sa cutreier mai mult prin tara si sa stau putin si eu locului.

Bine, acum sa nu ma intelegeti gresit, caci nu sunt ipocrita pana la cer. In cazul in care o sa vina spre mine un purcoi de bani obtinuti pe drept, nu o sa-i refuz. Si daca imi iese si o vacanta undeva intr-un loc nou, care ma roaga sa-l cuceresc, nu ma supar si poate accept sa merg. Dar simt eu ca o sa fiu bucuroasa si daca-mi cutreier tara in lung si-n lat, pana ajung cu limba de-un cot. Drum sa fie.

Si acum vreau sa stiu daca a inteles toata lumea ce are de facut si in ce fel sa ma multumeasca. Ma refer la zei, soarta, familie, prieteni, actorii din viata profesionala si cine mai are diverse puteri pe la mine prin viata. Vreau ca 2012 sa fie un an exact la fel. Nici macar mai sanatoasa decat am fost in 2011 nu tin mortis sa fiu, uite ca sunt de acord sa dau bir acelasi numar de stranuturi.

Capisci? Multumesc frumos si astept sa vad cum puneti toti asta in practica.