Hot City - Cultura urbana feminina

Am aflat din intamplare, rasfoind printre chestiuni feministe, ca tocmai ce s-a desfiintat prin ordonanta de urgenta Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati, pe scurt ANES. (Eu zic ca Femeile si Barbatii ar fi trebuit sa faca si ei parte din sigla, dar acum, ca tot s-a desfiintat, nu prea mai conteaza, nu-i asa?)

Desi sunt cat se poate de pentru sus-numita egalitate, nu stiu daca e cazul sa deplang decesul acestei agentii (care a fost, de fapt, transformata intr-un soi de departament al Ministerului Muncii). Nici macar nu stiu cu ce se ocupa, daca s-a ocupat, intr-adevar, cu ceva, sau daca femeile si barbatii au devenit mai egali unii cu ceilalti in timpul activitatii ei.

Imi amintesc vag ca agentia cu pricina furniza presei, din cand in cand, rapoarte din care reiesea ca aici in Romania ne aflam inca intr-un patriarhat antipatic, constatare care ne folosea, noua, tuturor, cam cat o ceapa degerata. Apoi, parca tot ei au cerut partidelor parlamentare sa-si introduca in statut o cota de reprezentare de 40% pentru femei, cerere care a fost luata in serios cam tot atat cat a unui copil mic care bate din picior sa i se dea pe mana toti banii din casa.

S-ar putea ca oamenii de la UE sa se cam supere pe noi. In fond si la urma urmei, ANES-ul se infiintase de la bun inceput in urma unor directive europene. Miscarea cu pricina face parte insa dintr-o reorganizare guvernamentala care trebuie- bineinteles- sa reduca din costuri.  Odata cu egalitatea de sanse, de altfel, au ramas fara agentie si persoanele cu handicap, carora li s-au desfiintat chiar doua institutii (Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a persoanelor cu handicap).

Nu stiu cat de mare economie se face prin renuntarea la aceasta agentie. Aruncand un ochi pe proiectele lor, am observat ca „grosul” finantarilor venea oricum din fonduri europene. Totusi, orice banut conteaza in vreme de criza, nu?

Ma gandesc insa ca poate o fi si alt motiv pentru care guvernul s-a gandit sa renunte intai la institutia asta care se ocupa cu chestiuni de egalitate intre ei si ele si nu la, sa zicem, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura sau, ca sa raman in teren antidiscriminatoriu, Agentia Nationala pentru Romi. Poate ca si-au dat, pur si simplu, seama ca nu avem nevoie de ea, si ca nu exista discriminare de gen in Romania, spre deosebire de alti tovarasi de Uniune Europeana.

Am avut de-a face la viata mea si cu atitudini misogine, dar mi s-a parut intotdeauna ca femeile pe care le cunosc sunt foarte multumite de egalitatea lor de sanse. Nu mi s-a plans inca nimeni ca ar fi fost tratata incorect pentru ca e femeie, cu exceptia cazurilor in care, ne-platindu-i-se nota la restaurant de catre un barbat, de pilda, a considerat asta un tratament incorect cauzat tot de afurisitele de feministe. Si m-am minunat mereu cum considera chiar femeile din jurul meu ca traiesc in cea mai egala dintre lumile posibile si ca nu mai au nevoie de sprijin suplimentar.

In asemenea conditii, nici nu e de mirare ca guvernul e de aceeasi parere. Voi ce credeti, avem sau n-avem nevoie de o institutie mai zdravana pentru egalitatea de sanse?