Hot City - Cultura urbana feminina

Cam fiecare apropiere a unui eveniment politic major aduce cu sine exact aceeasi reactie pe net. Haideti ca va punem la dispozitie un spatiu in care sa va plangeti. Si imbracam acest lucru intr-o haina frumoasa, aproape patriotica. Punem pe fundal culori negre si sobre. Fiindca ne pasa de voi si de ingrozitoarea situatie in care va aflati.

Vrem respect pe realitatea. O campanie frumos executata. Si pe tv. Si pe net. Cu atentie. Si grija ca ghiveciul sa fie cat mai apetisant. Si in acelasi timp goala de continut. O campanie care suna mult prea tare a merketing. Of, am spus iar acel cuvant? Sau sa luam o alta campanie, una a lui Patriciu – hai, spuneti ce credeti despre posibile masuri anticriza. Sau o campanie care apare acum peste tot, o platforma intreaga in care sa ne plangem, spune si tu.

Voua nu vi se pare ca este ceva ciudat cu toate aceste campanii de pe net? Ca nu au finalitate, cum ar trebui sa aiba o campanie de care chiar iti pasa. Ce nu isi folosesc resursele decat ca sa mai umple un spatiu. Sa mai castige ceva admiratie din partea sufletelor impresionabile. Si cam atat. Nu e ca si cum ar fi cu adevarat o campanie.

O astfel de campanie inceputa de cineva din public mai avea sanse sa para veritabila. Adica tipatul poate fi chiar autentic. Dar in ce fel poate fi un astfel de tipat venit din partea unui mare trust de presa? Cand noi si de la acest trust am vrea ceva respect. Pana la urma toate certurile televizate, toate stirile fara substrat nu au ca vina numai subiectii. Daca lor li se permite sa se maimutareasca la nesfarsit in prime-time o vor face. E ca si cum ai pune banane in fata maimutei si apoi te miri ca le mananca.

Si in ce fel ar putea parea veritabil interesul lui Patriciu pentru parerea noastra privind iesirea din criza? Ne asteapta parerea ca apoi sa se duca sa faca ceea ce e de facut in viata reala? Iar faptul ca discutam pro si contra vot sau ca ne vaitam, sau ca ne batem cu pumnul in piept in ce mod ajuta pe cineva cu ceva?

Pana acum singura initiativa valida pe care am vazut-o a venit din partea unui programator care locuieste in State. Macar el spunea ceva concret. Si nu numai demagogie. Pentru ca asta este daca tu iti folosesti resursele pe care le ai la dispozitie numai ca sa dai un pic de poleiala. Si nu ca sa incerci sa rezolvi o problema. Sau o parte din ea, cat iti sta in putere.

Evident, e minunat ca tuturor acestora le pasa suficient de publicul lor potential incat sa incerce sa raspunda unei nemultumiri. Si e mai bine ca vorbesc despre aceste probleme, decat daca ar fi o tacere de mormant. Dar de aici pana in a te erija in fluturasul care da din aripi deasupra albiei de porci si se mira ca miroase asa urat e cale cam lunga. Adica daca chiar le pasa ar fi suficient sa isi faca munca in aceasta directie. Si noi am fi suficient de multumiti. Nu am mai avea nevoie si de briz-briz-uri pe margine.