Hot City - Cultura urbana feminina

In Romania atunci cand vrei sa inchiriezi un apartament trebuie sa te inarmezi cu nervi de otel si stomac de fier, altfel risti sa ti se faca rau printr-un apartament insalubru prezentat drept “decent” si sa faci o cadere nervoasa cand afli ca “negociabilul” din prezentare inseamna 5 euro.

Aici in State nervii de otel si stomacul de fier nu te vor ajuta. Apartamentele nu sunt atat de groaznice cat sa iti faca rau si nici nu vei avea de-a face cu proprietari ciudati din moment ce majoritatea sunt administrate de corporatii.

Multe dintre ele au site-uri pe net astfel ca poti afla cam tot ce vrei despre apartamente inainte sa le vezi iar persoanele care prezinta apartementele sunt foarte amabile, iti zambesc, te intreaba daca ai avut o zi buna te servesc cu apapa, ceai cafea, bomboane.

In plus din ce ti se povesteste apartamentul pe care il vezi e casa visurilor tale, nu are nici un defect, doar calitati.

Sa zicem ca tu ceri sa fie la etaj si aiba ferestre spre sud, pentru a fi luminos, vei fi dus intr-un apartament la etajul 1, cu ferestrele spre sud... doar ca ferestrele sunt mici, in fata geamului se afla 3 brazi batrani ce impiedica orice fir de lumina sa treaca, peretii apartamentului sunt vopsiti in maro iar prezentarea se defasoara la lumina becului.

Cand tu te vei uita la domnisoara zambareata cu ochii ca niste cepe, ea iti va surade soptind: “Nu-i asa ca e luminos?”.

Te aduni cu greu si pleci la alt complex unde speri ca angajatii nu sunt convinsi ca detin puteri telepatice cu ajutorul carora vor determina clientii sa vada lumina acolo unde nu este.

Urmatorul apartament are masina de spalat si uscatorul foarte mici, dar pe tine nu te deranjeaza. Ce s-ar putea sa te incomodeze putin e faptul ca domnisoara de acolo cand ti le arata, iti zambeste complice si iti spune: “Sunt modelul mare”. Mare? Pentru cine, pitici? Pleci stuperfiat de minciuna la urmatorul complex.



Ei bine, al 3-lea e cu noroc, aici domnisoarele nu mint, doar reformuleaza adevarul.Sa zicem ca apartamentul e mic, atunci iti este prezentat drept intim si cald, cea mai potrivita alegere pentru un camin in doi. Daca e situat la capatul complexului, e in zona “honeymoon”, e special pentru indragostiti (pentru ca nu aveam de gand sa fac nici un act intim pe balcon nu prea m-a impresionat padurea ce se vedea de la geam).

Daca ai rezistat eroic in cautari si au reusit sa gasesti apartamentul pe care ti-l doreai sa nu crezi ca s-a terminat. Vei plati taxele atasate cererii sa inchiriezi apartamentul si vei astepta sa primesti aprobare. Dupa ce complexul iti va spune ca te accepta drept client te vei duce sa semnezi contractul. Cum nu poti semna ceva fara sa citesti vei lua contractul acasa. Daca esti foarte grijuliu vei consulta si un avocat.



Asa vei afla ca in apartamentul visurilor tale nu ai nici un drept. Daca pleci inainte de terminarea contractului trebuie sa platesti chirie pana la finalul contractului. Daca complexul decide ca nu te mai vrea drept client si te da afara, platesti chirie pana la finalul contractului.

Trebuie sa ai grija sa lasi televizorul mergand si un bec aprins atunci cand pleci in vacanta, ca nu cumva sa vina hotii. Imi si inchipuiam cum ma va da complexul in judecata pe motiv ca mi-a fost jefuit apartamentul pentru ca nu am televizor.

Nu ai voie sa bati cuie in pereti, nu ai voie sa ai musafiri peste noapte, nu ai voie sa ai animale de companie in vizita (si eu care abia asteptam sa ma viziteze veveritele de la fostul complex). Va dati seama ca de fumat nici nu e vorba. Noroc ca nu fumez. Si lista continua cu niste aberatii la care nici nu v-ati putea gandi.

Cam pe aici mi s-a facut foarte frica. Mi-am dat seama ca sunt doar o rotita mica in marele angrenaj al unui complex de apartamente, eu sunt doar clientul care varsa bani cu nemiluita si e complet lipsit de orice drept. Si caruia ii lipseste si o bucata de creier nefiind in stare sa deosebeasca intre un apartament luminos si o hruba.