Hot City - Cultura urbana feminina

“Pune-mi apa”.

Dar vad clar ca mai ai acolo de-o cafea. Fa-o si iti pune ala care vine dupa mine. De ce ma gasesti mereu pe mine sa-ti pun apa? Mai sunt si alti colegi.

“Ntzz. Pune-mi apa”. (Se intelege: nu fac cafea altfel, alegerea iti apartine. Sa te vad.)

Bine, iti pun, scarbosenie mica. Ii pun apa si apoi pun paharul la tuturoi. Espressorul refuza sa mearga.

“Curata-ma de zat”.

Pai ai vrut apa, ti-am pus apa. Lasa ca mai poti sa mai inghesui putin zat si pentru cafeaua mea. Termina cu fitele astea. Esti nesuferit.

“Ntzz. Curata-ma de zat”. (Se intelege: altfel poti sa-ti iei gandul de la cafea. Si este dimineata si stiu ca mori sa bei una. Ai face orice sa bei. Va stiu eu pe voi astia.) Espressorul mustaceste, il simt cum tintuieste asupra mea micii lui ochisori batjocoritori si albastri. E neagru si are un pedigree de renume. Este generatia cea mai avansata dintr-o veche familie de cafetiere. Dar uite ca sangele ei albastru nu-i foloseste la nimic, tot se comporta ca un prost crescut.

Brusc incep sa sufar de mania persecutiei. Dar n-am incotro. Scot recipientul cu zat. Il golesc, ma murdaresc, ma spal pe maini, il pun la loc. Si apoi apropii satisfacuta paharul de tuturoiul pe unde vine fericirea sub forma de cafea cu lapte. Si atunci espressorul imi da lovitura finala, la tampla.

“Curata-ma acum”.

?!? Dar ti-am pus apa, ti-am curatat zatul. Si acum imi faci asta? Daca tot nu aveai de gand sa-mi dai cafea, de ce m-ai mai pus pe drumuri aiurea? Asa te distrezi tu? Perversule.

“Ntzz. Curata-ma acum”. (Se intelege: adica umbla prin interiorul meu, fa-mi toaleta, du-ma la spa, fa-mi masaj, relaxeaza-ma. Crezi ca daca-mi pui niste apa si scoti zatul o sa ajungi in rai, nu? Am nevoie sa ma tratezi cu respect, sa vorbesti cu mine, sa ma mangai, sa-mi spui ce ai facut tu azi si sa ma asculti tot ce am facut eu. Stiai de exemplu ca Marie Jeanne nu prea bea cafea iar atunci cand bea prefera espresso simplu? Si ca prima persoana care vine sa ia cafea e mereu Dana? Stiai? Nu, pentru ca tu iti vezi doar de cana ta. Am si eu viata mea. Tu nu vrei decat sa vii, sa ma mulgi in conditii barbare si sa pleci. Asa nu merge.)

Si uite-asa vin eu zilnic cu inima mica la birou, riscand mereu sa-l prind pe expressor in toane proaste sau in mijlocul unui acces de paranoia. Am dat exemplu mai sus doar 3 mesaje, pe care le zice cu o frecventa uimitoare.

Dar din repertoriul lui nemernic mai fac parte asa. Cand vin la prima ora si nu e nimeni inca in birou si vreau sa imi adun gandurile la prima cafeluta din zi, zice: in curs de incalzire. Adica, vezi doamne, are si el nevoie de preludiul lui pentru a incepe o noua zi. Nu sunt eu pe primul plan. Procesul asta tine cam 10 minute, deci nu are rost sa stau cu cana langa. Sa plec adica si sa il las in pace, sa ii vina chef.

Adauga-mi boabe de cafea. Desi are cafea pentru inca niste cafele. Da-mi lapte. Desi tu nu vrei cafea cu lapte. Curata-mi filtrul de calcar. Ce o mai fi si asta. Pentru ca atunci cand mi-a aparut mesajul asta clipocind albastru, am fugit de am mancat norii. M-au lasat rau nervii si n-am mai stat cu el la discutii. Am fugit sa plang un rau de lacrimi.

Putin mai ramane sa afiseze “Sunt o masina emancipata!”, “Afara cu oamenii!”, “Jos cana ta” si “Chinuiti expressorul cu-ncetinitorul”.

Il iubesc pe espressor cand face caffe latte aburinda, pe straturi. Dar il urasc cu aceeasi intensitate cand face pe desteptul si ma sfideaza, ca un partener de viata cu care am ajuns in faza aia de intolerant si amareala. Si voi aveti aparate electrocasnice sofisticate care va chinuie fara mila?