Hot City - Cultura urbana feminina

Nu stiu daca -ati observat. Sincer, eu as spera ca nu. Insa nu prea-mi-vine a crede. Se da o situatie care cere prezenta mai multor indivizi adunati de exisetnta unui tel comun de distractie sau productie. Si alipit acestui grup, avem “personajul”. Il numesc asa din ratiuni literare, dar voi avea un scurt moment de slabiciune in care marturisesc ca in mod uzual il numesc “retardul”.

Ei bine, personajul, cum va ramane sa-l numim de aici inainte, este fara indoiala manat de aceleasi nobile intentii care insufletesc si restul grupului. Necazul este insa ca la el aceste intentii se revarsa exagerat in forme foarte stramb definite, si percepute ca atare de ceilalti. Cu totii dorim atentie si in felul nostru personal, si pe cat posibil discret, ne zbatem sa o obtinem. Personajul, fiind si el om, are aceleasi dorinte si necesitati, discretia insa nefacand parte din angrenajul sau sistematic. Ca sa n-o mai dau dupa cires, personajul se impune. Unde s-a format o bisericuta de trei oameni care au niste informatii comune, mai de interior asa, personajul isi trage un scaun si pica in mijlocul discutiei cu o parere pertinenta despre nimic. Linistea jenanta care se lasa nu-l descurajeaza deloc.

Dimpotriva, ia asta ce pe un semn ca respectul celorlalti pentru cuvintele lui a atins cota maxima, si isi continua ideea, argumentand-o si dezvoltand-o cu patos. E posibil ca cel putin unul dintre cei trei sa faca un mic efort de a salva penibilul situatiei aruncand o fraza mai accesibila pentru personaj. Ei bine, atat e de ajuns. Aflat acum pe teren sigur, el isi va descarca bagajul de cunostinte, analize personale si bancuri culese de pe net, pana cand ii va determina pe ceilalti sa se retraga pe rand, sub diverse pretexte, spre a se regrupa pe undeva unde chiar au treaba. Personajul nu se simte nicidecum descurajat de rispirea audientei. Gandeste probabil ca au primit atata intelepciune cata pot duce si s-au retras pentru a-si aseza in liniste informatiile si a medita asupra concluziilor deosebite la care a ajuns el.

Se mandreste in sinea lui ca X a primit de la el o idee de monetizare a site-ului, chiar daca X e manager in online iar personajul se ocupa cu distributia de bauturi racoritoare. E foarte incantat ca doamna X a apreciat propunerea lui de a se amenja apartamente cu blatul de bucatarie instalat in baie, cu toate ca doamna X are un Audi A6 cumparat din banii castigati luna trecuta din design intrerior. Cu aceste multumiri in suflet, personajul se alatura altui grup, unde discutia e mai relaxata si simte ca bancurile si spritele lui ar fi insamantate pe teren fertil. Dupa ce doua doamne mai bune la inima rad din politete, personajului i se pare ca e ok sa treaca la glumite mai deocheate, pe care le spune cu lejeritate, facand si acele doua sustinatoare sa plece in grup spre a-si pudra nasul.

Personajul e multumit, el stie ca s-au dus sa rada in liniste undeva unde nu-i deranjeaza pe cei din jur. Intotdeauna se gaseste in grup un nene mai dintr-o bucata, care, exasperat de situatie si probabil atacat de apropourile cu tenta sexuala pe care personajul le face tocmai iubitei lui, ii zice vreo doua. Personajul interpreteaza asta ca “male bonding” si ii intoarce vorbele taioase, subliniind cand se ingroasa gluma ca substratul acestora fost pur prietenesc.

Nenorocirea este ca personajul e sincer. El nu crede niciodata ca nenea cel nervos l-a injurat cu adevarat, crede ca daca prietena acestuia plange din cauza glumei proaste e un mod de a mai anima atmosfera si e sigur ca X va castiga o caruta de bani in urma sfatului lui. Nu sta sa se gandeasca niciodata cum ar trebui sa faca sa fie placut, fiindca el insusi se place, asa compentent si fermecator in orice situtie.

Personajul nu mai e invitat a doua oara in acelasi grup, isi inchipui ca a fost la mijloc gelozia vreunui concurent la titlul de cel mai popular participant la respectiva paranghelie, dar nu se supara: mai sunt atatea ocazii in care se poate desfasura, atatia oameni noi de cunoscut.

Si astfel se face ca orice grup isi are personajul: fiindca nu-i exclus sa fie adeseori acelasi.