Hot City - Cultura urbana feminina

­

Vorbeste lumea despre cum politica abordeaza online-ul doar in momente de campanie, si, in cel mai rau caz, de criza. S-au facut comparatii intre site-ul nostru prezidential si cel al administratiei Obama, se scoate in fata felul in care Barrack Obama e activ pe Twitter si cat de oripilati au fost cei din administratie cand li s-a parut ca “Bush-ii” au lasat mostenire o epoca de piatra a tehnologiei si comunicarii online. Si ni se pare ca suntem foarte departe chiar si de acea epoca de piatra.­



­Ceea ce nu reuseste “analistul” roman cu nici un chip sa invete este ca una e sa importi experiente si know-how, si alta este sa raportezi o veverita la un elefant. Desi ar trebui sa stim chiar din vremurile de trista amintire ca profiterolul nu este ciocolata de menaj. Desgur, am putea sa le trecem la categoria observatii, dar deja cred ca nu mai este stire faptul ca primavera pomii inverzesc iar animalele intra in calduri. De asta nu vad unde este marea stire si marele subiect in a desfiinta punctual asa zisele “strategii online” de campanie ale politicienilor romani.



De ce s-ar face asta dupa un plan si urand niste pasi logic, de ce i s-ar acorda dedicatie, cand nici unui alt lucru nu i se acorda. De ce, intr-o tara in care voturile se obtin de la cei care le dau pe mici si bere, ai vrea sa te apuci sa le iei de la cei care le dau pe clickuri?



Pai sa spunem, pentru ca nu faci parte dintre aceia care sunt bine vazuti de categoria mici si bere. Nu ai in spate o organizatie suficient de puternica. Si vrei sa ii atragi pe marii absenti, da, tineretul care nu se duce la vot. Caci daca faci o socoteala simpla, observi ca daca i-ai convinge sa puna o stamplia pe numele tau, ar fi suficienti pentru a-ti asigura, din scaunele lor ieftine de birou, un fotoliu caldut imbracat in piele de Cordoba.



Numai ca din pacate activezi in tara micilor si a berii. Cineva spunea zilele trecute ca odinioara spatiul public al fost al tinerilor scoliti la Paris, si ca de aceea omul de rand se simtea stanjenit sa-l foloseasca. Eu cred ca era bine. O generatie de tineri “scoliti la Paris” ( folosit ca eufemism desigur) ne-ar asigura o alta abordare.



Desi multi dintre oamenii politici au dat bani buni ca site-urile sa le fie facute ca la carte, campaniile online practic nu exista. Cateva jocuri PNL si un Vanghelie? Un ebasescu.ro adevertuit in printuri outdoor si alte cateva site-uri de campanie gen Cozmin Gusa si Ludovic Orban nu fac absolut nici o primavara.



Daca tentativa nu exista deloc, nu ar fi aparut decat cateva randuri timide care sa ateste ca in Romania politica nu exista in online. Faptul ca majoritatea isi fac sau reiau bloguri in campanie alimenteaza doar paragrafe amare, in care regretam iar si iar ca nu traim "dincolo".



Pentru ca poate am iesi la vot de dragul unei campanii online bine facute. Ca de pacalit ca va fi bine cred ca totusi nu mai este cazul. Dar asa, de drag ca am vazut pe cineva care scoate un pas afara din mocirla si isi da interesul pentru un viitor cladit cu uneltele viitorului.



­