Hot City - Cultura urbana feminina

In urma cu ceva timp, niste prieteni mi-au vorbit despre universul imaginar din jocul online “Second Life”. Fiind deja fidela unui joc online, am decis insa sa mai aman incursiunea in jocul cu pricina, mai ales ca din ceea ce mi s-a povestit, jocul aducea mai mult a Sims, ceea ce sincer nu ma incanta prea tare. In schimb, un plus l-a constituit faptul ca am aflat ca tot ce exista in joc este construit de useri. Cu alte cuvinte ceva inedit si total diferit de alte jocuri online. Se pare ca totusi va merita la un moment dat sa fac o incercare.

Acum cateva zile, impulsionata de o buna prietena care si-a facut cont pe site-ul jocului si cu ideea mai veche de spatiu virtual construit de useri in minte, m-am decis sa incerc si eu sa vad cum este.Imi inchipuiam ca inregistrarea sa imi ia pe putin jumatate de ora, si ca am sa dau peste niste formulare interminabile. Ei bine, se pare ca m-am inselat. Mi-am ales un prenume, am optat pentru unul din numele de familie prestabilite din joc, am introdus adresa de mail personala, si in mai putin de 5 minute contul a fost gata.

Urmatorul pas a fost sa imi aleg modul in care va arata personajul meu virtual. Din cele 5 posibilitati de personaje feminine pe care le-am regasit pe site, mi-am ales un fel de Cyborg Female, imbracata toata in negru, tunsa scurt, si vopsita cam ciudat in nuante de roscat si negru… deh acum o cheama Blackwith Cortez. Blackwitch aduce putin asa a vrajitoare neagra, asa ca nu puteam sa am pretentii la un look la zana balaie.

Acum ca am si cont, mi-am ales si personajul, intru in sectiunea de downloads si descarc clientul jocului. Surprinzator pentru un joc de o asemenea anvergura, clientul nu are decat 30 MB. Cat de bine! In mai putin de 5 minute clientul era descarcat, am instalat jocul, si cu mare nerabdare m-am logat.

Opaaaa… am reusit sa intru in joc. Am aterizat pe o insula insorita… hmm… “frumos pe aici”, imi zic eu. In spatele meu apare brusc un personaj masculin dezbracat… “Doamne e insula de nudisti?”. In cateva secunde m-am linistit insa. Omul s-a imbracat la loc, s-a suit intr-o masina parcata langa un pod si a plecat. Bine ca a plecat… chiar nu tineam sa vad un personaj dezbracat langa mine fie si intr-un joc online. Buuuun… acum pasul doi. Eu cum ma misc prin zona? Din fericire imi apare o fereastra care ma scoate din dilema: inaintez din sagetile de la tastatura. Hehehe… victorie! Reusesc sa fac primii pasi pe insula. Ma uit in dreapta si in stanga si vad niste cladiri construite din sticla. Curioasa din fire, ma indrept spre una din ele. Nu era absolut nimic in cladire. Hmm… cam ciudat! Vad insa o masina parcata in fata. Ma gandesc sa dau click pe masina sa vad ce se intampla… doar nu trebuie sa fac scoala de soferi si in joc ca sa pot sa conduc un vehicul.

Zis si facut dau eu click pe masina, si imi apare optiunea de a o conduce. Perfect… asta ma scuteste de a merge pe jos. Virez la dreapta si ajung in dreptul unui panou pe care scrie mare “Flight Training Institute”. E oare vreun institut de zbor prin zona? Nu vad nimic in jur. In fine… poate nu imi dau eu seama momentan. Descopar insa pe bara din josul paginii optiunea de “Flight”. Ma gandesc… asta trebuie sa fie: pot sa pilotez avioane. Zis si facut apas eu pe “Flight” si ca prin minune ma ridic de la sol. Opaaa… pot sa zbor. In fine vad si eu lumea de la inaltime: in jur apa multa, inca cateva cladiri din sticla ( in care nu se afla nimic), niste personaje la fel de debusolate ca si mine care misunau de colo colo intre cladiri, si chiar si un soarece.

Zbor cateva secunde, dupa care decid sa aterizez… cam fortata aterizarea dar din fericire nu am patit nimic… cel putin asa sper. Aterizez langa un alt personaj, de data asta masculin. Barbatul ma intreaba daca stiu unde ma aflu. Evident ca nu stiu… sunt in joc de 20 de minute doar. El, mai experimentat decat mine, se afla in joc de trei ore. Il intreb cum pot sa plec de pe insula in alt oras si aflu ca ma pot teleporta… mai ceva ca in Star Trek. Zis si facut ma teleportez. Ajung pe o alta insula insa. Pfff… am cazut din lac in put. Vroiam si eu la oras, in civilizatie. Eh.. nu-i nimic acum. Imi iau inima in dinti si pornesc sa explorez noua locatie. Regasesc un ring de dans foarte colorat… o adevarata discoteca insulara, niste statui ce amintesc de Roma Antica, o gradina japoneza cu bonsai si parauri etc. Oricum mai bine decat pe plansa anterioara unde nu aveam ce sa vad. Admir si eu statuile, schitez un dans pe ring, fac o poza in gradina japoneza… si intre timp primesc un mesaj privat de la amicul meu care m-a invatat cum sa ma teleportez. Reusise sa ajunga intr-un oras si ma intreba daca vreau sa vin si eu. Pai cum sa nu vreau? Dar cum sa ajung eu acolo cand de abia am ajuns pe o a doua insula? Nici o problema… in cateva secunde primesc o invitatie de a ma teleporta in…. Amsterdam. Wow… Amsterdam! Asta da locatie. Nu stau mult pe ganduri si accept invitatia.

In sfarsit in civilizatie… De mult timp imi doream sa vad si eu Amsterdamul. Cum va fi insa pe strazile Amsterdamului voi descoperi data viitoare insa. Nu ma asteptam dar deja m-a prins jocul. Acum am ceva treaba. Ii multumesc omului pentru ajutor si inchid fereastra de joc.

De abia astept sa va povestesc cum a fost in Amsterdam… in episodul urmator din aventurile in ce-a de-a doua mea viata… sau cum s-ar spune in “my second life”.