Hot City - Cultura urbana feminina

Am descoperit blogul Irinei, Blog de om cu Barbie la cap, pornind de la o discutie online despre nutritie. Lene Barbie nu e deloc lenesa ci din contra e preocupata de o viata sanatoasa, de o alimentatie echilibrata si de sport. De care se ocupa atunci cand nu colectioneaza vederi sau nu calatoreste.

Cu Lene Barbie am discutat despre Anglia, Scotia, Portugalia si Romania si despre experienta locuitului in strainatate. Cu greu am incheiat interviul cu Irina pentru ca ea povesteste cu veselie si cu un entuziasm molipsitor despre locurile si oamenii vazuti, astfel incat vrei sa afli cat mai multe.

Sabina: Mi-ai spus ca te afli in Anglia din februarie, dar nu mi-ai spus ce te-a determinat sa te muti acolo

Lene Barbie: Sincera sa fiu, nici pana in ziua de azi nu-mi dau seama de ce m-am mutat chiar in Anglia. S-a intamplat ca anul trecut sa ma trezesc intr-o dimineata cu gandul ca vreau sa plec pe o insula. Si pentru ca Australia e cam departe pentru moment, am ales regatul.

Sabina: Cum ti se pare Anglia, e asa cum te asteptai?

Lene Barbie: Dat fiind ca m-am hotarat sa vin aici subit, nu am avut timp la dispozitie sa visez prea mult la cum mi-as dori sa fie Anglia. Asa ca pot sa spun ca m-a surprins, destul de mult chiar, insa exact in felul in care ma asteptam sa ma uimeasca.

E altfel (urasc cuvintele astea, dar altele mai bune nu gasesc). Si stii de la bun inceput ca o sa fie diferita. Iar cand spui diferita, parca nici nu stii de unde sa incepi sa enumeri diferentele...

Sabina: Ce te-a surprins cel mai mult la inceput?

Lene Barbie: N-am sa spun vremea, pentru ca ma asteptam sa ploua 5 zile din 7 . Primele senzatii pe care mi le amintesc sunt cele de uimire. Anglia e incredibil de frumoasa, cum nu ma asteptam! Incredibil de verde, chiar si la inceput de februarie, cand am ajuns eu aici, cu casute ca din povesti si orasele de provincie dragute, pline de oameni care-ti zambesc peste tot.

Mai multe despre Anglia

Sabina: Dupa aproape un an de stat ce poti spune ca iti place cel mai mult in Anglia?

Lene Barbie: Sincera sa fiu, desi a trecut aproape un an, inca mai am multe de explorat. Si mi-e foarte greu sa aleg un singur lucru pentru care imi place tara aceasta. Imi place ca oamenii sunt, cum spuneam, altfel. De fapt, ca peste tot, sunt altfel chiar si ei intre ei.

Sunt unii englezi traditionalisti, care isi beau ceaiul cu lapte la ora 5 fix si mananca shepherd's pie duminica. Apoi sunt englezii care "fac coada" la take away seara de seara, sunt nelipsiti din pub-uri pe timp de weekend si au cate 3-4 copii.

Mai sunt si englezi foarte deschisi, care isi fac vacantele si in alte locuri decat Malta sau Grecia, care au prieteni de multe natii si rase. Ai multe de invatat si de aflat de la fiecare in parte, probabil ca pana si de la Regina insasi!

Mie imi place Anglia pentru ca m-a facut sa-mi descopar noi pasiuni pe care acasa nici nu-mi inchipuiam ca le pot avea. Am norocul sa ma bucur de foarte mult timp liber, recunosc, si asta m-a ajutat mult. Am invatat cat e de frumos sa "faci" piata! Sa discuti cu fiecare fermier in parte (noi avem tarani, ei fermieri), sa alegi rosiile si salata cu mai mare atentie, sa mirosi branzeturile...

In plus, imi place faptul ca aici exista o cultura a sportului. Toti copiii fac inot la scoala, precum si multe sporturi traditionale si nu numai (fotbal, cricket, rugby).

Salile de fitness sunt nelipsite din orice comunitate si sunt mai mereu pline. Stiu ca si in Romania sunt destule sali si ca oamenii le frecventeaza, dar nu am crescut cu o astfel de cultura, sa te duca parintii de mic la bazin sau la antrenamente.

De exemplu, eu in Buzau, unde am crescut, nu am avut bazin de inot pana acum vreo 6-7 ani, este o sansa pe care multi copii au pierdut-o. Si asta se intampla in prea multe orase, prea multe sanse irosite.

E mare lucru sa fii obisnuit de mic cu anumite obiceiuri pe care ajungi sa le pastrezi toata viata (bine, ideal ar fi ca toate obiceiurile pe care le deprinzi sa fie si bune).

A, si ce-mi mai place la ei, apropo de obiceiuri, lor nu le e teama de dentisti cum ne e noua! Stiu ca si in Romania se recomanda sa-ti faci un control periodic de 2 ori pe an, dar oare cati dintre noi mergem? La ei e ceva firesc, o data la 6 luni, merg la dentist, fara sa tremure de frica sau sa nu poata dormi cu 3 zile inainte de groaza.

Stiu ca toate astea sunt lucruri mici si poate banale, dar insumate ajung sa faca o mare diferenta.

Sabina: E ceva din Romania care iti lipseste. Nu vorbim despre familie si prieteni.

Lene Barbie: Cand ma gandesc la Romania, mi-e foarte greu sa desprind familia si prietenii de tara in sine. Aproape ca nici nu m-am gandit pana acum sa fac diferentierea asta. As putea spune ca imi lipsesc, intr-un fel, romanii.

Romanii aceia care pornesc discutii aprinse in RATB cu oameni pe care nu ii cunosc si pe care probabil ca n-or sa-i mai intalneasca vreodata. Romanii care isi vand branza la piata, purtand sort si uneori batic pe cap. Romanii prietenosi care te ajuta sa-ti ridici valiza prea grea sau care iti deschid usa sa treci.

Si imi mai lipseste si spiritul culinar romanesc. Pentru noi e firesc sa mancam slanina fara sa ne temem de procentajul de grasimi saturate, ne place ciorba de burta fara sa ne gandim ca e scarboasa.

Occidentalii traiesc cu impresia ca un burger e preferabil unei slanine cu ceapa, au pierdut mare parte din ce era traditional pentru ei candva. Desi mi-e teama ca si noi incepem sa pierdem tot mai mult acest traditional...

Cateva impresii din Portugalia

Sabina: Vroiam sa te rog sa imi povestesti ceva si despre Portugalia. Stiu ca ai locuit acolo 6 luni de zile parca.

Lene Barbie: Da, am studiat in Lisabona cu bursa Erasmus. Era prima data cand mergeam intr-o tara straina si pentru mine a avut un impact major. Pana atunci, niciodata nu visasem sa plec din Romania pentru mai mult de o vacanta scurta. Dar odata ce descoperi alte lucruri si te obisnuiesti cu un altfel de mod de viata, ajungi sa nu mai fii deloc multumit cu vechea existenta. Nu te mai poti intoarce asa cum ai plecat...

Portugalia e superba. Eu am avut norocul sa-mi petrec tot timpul studiind si plimbandu-ma, nu a trebuit sa lucrez pentru ca aveam bursa.

Deci am avut parte de o experienta fantastica, de la oamenii pe care i-am intalnit, locurile pe care le-am vazut...

Sabina: Ce ti-a placut cel mai mult in Portugalia?

Irina Ene: Stiu ca ma repet, dar tot oamenii mi-au placut cel mai mult acolo. Portughezii sunt o natie fantastica. Le place sa traiasca lejer, sa-si bea cafeaua la terasa si sa manance la restaurant.

Nu se grabesc niciodata, desi toti intarzie absolut peste tot. Au si o anecdota pe tema asta. Daca esti invitat la masa de catre o familie de portughezi la ora 7, este absolut nepoliticos sa te prezinti la 7.05. Pentru ca la ora aceea sotia inca face baie, sotul inca se mai uita la televizor in papuci de casa. Firesc e sa ajungi cu cel putin o ora mai tarziu de momentul stabilit. E un soi de lege nescrisa pe care toti portughezii o stiu, iar vizitatorii trebuie sa o invete.

In plus, portughezii sunt si foarte ospitalieri. Au multe restaurante de familie cu 3-4 mese inghesuite, in care sotia e chelnerita, iar sotul bucatar si gatesc minunat, te simti mai degraba in vizita la ei acasa decat la un restaurant. Si gatesc incredibil!

A, si-mi amintesc ca un portughez mi-a spus candva ca "stress is not a portuguese word" si cam asa si e.

Sabina: Daca ar fi sa compari Anglia si Portugalia ce ai spune?

Lene Barbie: As spune ca e o diferenta ca de la cer la pamant, desi se afla pe acelasi fus orar. Portughezii sunt mediteraneenii tipici, oameni domoli si calzi, carora le place sa se intinda la vorba in fata unei cafele, pe cand englezii sunt grabiti si muncesc mult peste program, isi mananca pranzul in picioare in fata supermarket-ului uneori.

Sunt amandoua tari foarte frumoase si cu peisaje foarte diverse de la nord la sud, cu accente si temperamente diferite in functie de zona de unde se trag (tot de oameni vorbesc).

Intr-un fel, cred ca pana si vremea se reflecta in personalitatea oamenilor. Englezii sunt mai inchisi, doar au ploaie intr-o saptamana cat portughezii intr-o luna.

Prin Scotia

Sabina: Mai vrei sa ne mai povestesti ceva despre Anglia sau despre Portugalia?

Lene Barbie: Daca tot suntem la capitolul "Ocolul Pamantului", as putea sa trec putin si prin capitolul Scotia.

Tocmai ma uitam acum peste ce-am scris despre Scotia pe blog. Am fost acolo vara asta, la Edinburgh si Glasgow.

Am fost uimita de cat de diferiti sunt scotienii fata de englezi, chiar m-am simtit intr-o alta tara - un lucru putin straniu avand in vedere ca nu trecusem nici o granita, tot in UK ma aflam.

Scotienii sunt genul de oameni care duminica dupa-amiaza isi iau toata familia de mana sa se plimbe prin oras si sa asculte muzica pe strada. Sunt prietenosi si deschisi (si au un accent delicios).

Recunosc ca m-am indragostit de Edinburgh, atat de tare incat ma gandesc serios sa ma mut acolo candva sa-mi fac masterul. Si culmea e ca am avut parte de aproape 5 zile fara ploaie!

Cred ca am folosit cuvantul ploaie de nenumarate ori in conversatia asta. Dupa aproape un an de UK, devine parte din viata ta.

Sabina: Cine e Lene Barbie, cea care a calatorit in Portugalia, locuieste in Anglia si s-a indragostit de Scotia?

Lene Barbie: Intrebarea cea mai grea, iti dai seama, nu? Lene Barbie este fiinta care isi propune sa faca o mie de lucruri simultan si le arunca la o parte pentru a face lucrul cu numarul 1001. Care ar vrea sa fie azi aici si maine acolo, cel putin pana in ziua fericita in care va gasi locul unde sa-si petreaca restul vietii...