Hot City - Cultura urbana feminina

Lola Dream Factory este in primul rand un blog despre margele. Confectioneaza de catre degetele Lolei din lut si din vopsea, luand nastere insa in fabrica de vise ale Lolei.

Lola Dream Factory este si un blog despre Portugalia  despre plajele si orasele sale, despre atmosfera boema si plina de inspiratie.

Lola Dream Factory este si un blog despre Lola. In posturile lirice si in combinatiile inedite de culori autoarea reda ganduri, sentimente si nu in ultimul rand un ritm de viata.

Sabina: Uite ca voi incepe cu o intrebare extrem de stupida. Id-ul tau de messenger contine un alt nume decat Lola, deci  nu te cheama Lola?

Lola Dream Factory: Nu, ma cheama Gratiela, dar toata lumea imi spune Lola. Deci practic ma cheama si asa. Pe mama mea o chema Lola. Din pacate nu mai e printre noi, dar cumva tot ce fac e sub semnul ei.

Sabina: Cand ti-ai facut blogul si de ce?

Lola Dream Factory: L-am deschis pe 16 mai anul trecut pentru ca voiam un loc unde sa pun poze cu ce lucrez, ma saturasem de trimis mailuri cu pozele margelelor, mi s-a parut firesc sa scriu si povestile lor. Pentru ca fiecare are o poveste.

Sabina: Cum ai inceput sa faci margele?

Lola Dream Factory: Cand am plecat din Romania si nu stiam ce sa fac cu noua mea viata mi-am cumparat intr-o zi un pachet de lut si am inceput pur si simplu. Nu mai facusem asa ceva pana atunci. Am descoperit ca se naste o energie in palme cand rostogolesc bile.

Cand s-au uscat am vrut sa le colorez si din intamplare am nimerit exact vopseaua perfecta, in conditiile in care nu vorbeam deloc spaniola si am intrat intr-un fel de supermarket cu tot felul de vopseluri.

Sabina: Ce te inspira cand faci margele?

Lola Dream Factory: Ma inspira natura, povestile oamenilor, un cuvant citit undeva, o imagine. Orice poate fi sursa de inspiratie daca te uiti cu atentie.

Sabina: Unde locuiesti acum?

Lola Dream Factory: In Portugalia, langa Lisabona, in locul pe care nu-l vazusem niciodata dar stiam ca exista. A fost o senzatie de regasire. Umbland mai apoi in sus si in jos pe coasta portugheza mai tare am avut convingerea ca locul meu e chiar cel in care stau

Sabina: Am citit pe blog ca atunci cand ai plecat din Romania ai plecat suparata. Mai exista supararea si frustrarea cauzate de Romania?

Lola Dream Factory: De data asta n-am plecat suparata. Supararea de pe blog era una mai veche, intre timp am facut pace si cu mine si cu Romania. Avem o minunata relatie la distanta.

Sunt mai profund legata de ea acum, nu o idealizez, stiu exact cum stau lucrurile numai ca prefer sa ma uit la partea plina a paharului.

Sabina: Da, stiu sentimentul, am senzatia uneori ca Romania e ca o ruda nesuferita alaturi de care nu poti trai dar pe care o iubesti oricum.

Lola Dream Factory: Eu o compar cu un copil uratel,daca ti-l da Dumnezeu nu-l iubesti? Natura e frumoasa in Romania, deci ar fi pacat sa spun ca nu e o tara frumoasa. Pacat ca oamenii construiesc stramb.

Sabina: Mie mi-au trebuit 9 luni de stat in SUA ca sa imi dau seama cat de frumoase ar putea fi orasele noastre. Daca ar fi ingrijite.

Lola Dream Factory: Stii, nici Lisabona nu e un oras frumos la prima vedere, dar odata a fost construit frumos. Acum e decazuta, dar se vede ca a fost frumoasa. Lisabona e ca o doamna foarte batrana pe care timpul a desfiintat-o dar si-a pastrat farmecul.

Sabina: Cum ai reusit sa te hotarasti sa pleci totusi in alta tara. Trebuie sa recunosti ca iti trebuie mult curaj pentru a face asta

Lola Dream Factory: Cand te gandesti asa ca idee zici ca iti trebuie curaj, dar sunt situatii cand plecarea e o necesitate. Eu am simtit ca daca nu fac urgent ceva cu viata mea ma scufund. In conditiile in care nu-mi lipsea nimic exista in mine un gol cumplit.

Stiam ca numai ceva radical ma putea scoate la lumina. Trebuia sa incep de la zero. In sensul asta consider plecarea o necesitate. Nu e o regula. Nu e o solutie universala. Dar in cazul meu a fost ceea ce trebuia facut.

Sabina: Ce iti place cel mai mult in Portugalia?

Lola Dream Factory: Oceanul si oamenii relaxati, faptul ca nimic nu-mi strica ziua. Nu pare mare lucru dar pentru mine conteaza enorm.

Traiesc foarte simplu aici, ador sa fiu pe plaja, sa vad si sa aud oceanul. As putea trai asa pana la capat. Oamenii imi zambesc si imi vorbesc frumos, e mediul ideal sa-mi vad linistita de treburi.

Lipsa asta de interferenta ma ajuta mult, iar intinderea de apa pe care o vad cum deschid usa casei imi da un imens sentiment de libertate.

Sabina: Cum e sa sa fii cunoscuta prin intermediul creatiilor tale. Sunt sigura ca exista foarte multe persoane, eu printre ele, care atunci cand aud de Lola sau de margele se gandesc automat la Lola Dream Factory.

Lola Dream Factory: Consider ca margelele conteaza in contextul asta. Nu tin neaparat sa ma cunoasca lumea pe mine. Chiar spun mereu si pe blog ca nu povestea mea e importanta in sine. E o poveste ca multe altele, dar arata ca iti poti schimba viata daca vrei. Poate asta e singurul lucru care trebuie sa ajunga la ceilalti. 

Sabina: Numeste-mi 3 dintre creatiile tale favorite

Lola Dream Factory: Mi-e foarte greu, am o relatie speciala cu fiecare bila in parte as fi nedreapta sa aleg.

Sabina: Ok, atunci numeste 3 din posturile preferate

Lola Dream Factory: Bunicu, Marginal,  La Baie. Toate sunt legate de magicul timp al copilariei mele

Sabina: Numeste 3 bloguri feminine pe care le citesti zilnic.

Lola Dream Factory: Cele trei bloguri feminine sunt Daiana, Verzi si uscate si Kitten Wear.

 Sabina: In incheiere spune-mi cateva cuvinte despre tine. E foarte generala cerinta acesta, stiu

Lola Dream Factory: Da, dar incerc. Sunt un om care a refuzat sa moara interior. Altfel sunt sotie, mama, prietena, lucrator in fabrica de margele, povestitor, calator, visator. Ma simt un om liber care a capatat in sfarsit incredere in viata.