Hot City - Cultura urbana feminina

Ar trebui sa incep cu o clarificare, cand spun provincial nu ma refer la acele persoane care nu au domiciliul in Bucuresti. Pe mine nu ma intereseaza provincialul din punct de vedere geografic. Familia Popescu din Stana de Vale nu imi trezeste nici o urma de interes decat daca se deosebeste de familia Stanescu din Craiova nu prin locatie ci prin modul de gandire.

Iar cand vorbesc despre provincial inteleg prin asta nu un grup de oameni dintr-o anumita zona a tarii ci o clasa de oameni ce se deosebesc de restul printr-un tip de gandire specific, pe care eu am ales sa il numesc provincial. E vorba despre modul de gandire ce ia nastere intr-un creier stramt indiferent daca posesorul locuieste in capitala sau intr-un sat de munte.

Provincialul e om hotarat fara momente de nehotarare sau confuzie, detinator a unor concepte clare precum barbatii sunt niste porci simpatici, femeile niste proaste dragalase iar viata exista pentru a fi traita.

Fiecare provincial in parte e atat de sigur de ideile sale incat este convins de faptul ca el detine adevarul suprem. De cele mai multe ori provincialii isi vor petrece timpul liber incercand sa se convinga unii pe altii sa execute sfaturile nesolicitate in privinta unor activitati banale precum pusul muraturilor, numarul ideal de litri de bere din frigider sau cel mai eficient detergent. Dupa cum e de asteptat se vor ignora reciproc procedand in final dupa cum ii taie capul.

Provincialul stie tot ce e de stiut in legatura cu relatiile. El stie ca mariajul e plictisitor dar necesar (odata casatorit esti ca mortul viu, dar ce singuratatea e viata?), facutul copiilor e treaba grea dar necesara (trebuie sa faci un copil sa aiba cine iti aduce o cana de apa la batranete), familia este enervanta dar utila (toti niste invidiosi, dar nu se stie cand ai nevoie de o pila), prietenia ipocrita dar normala (trebuie sa ai cu cine sa mai iesi la un gratar).

Provincialul stie toate acestea din surse sigure: rude, prieteni din liceu, vecini si seriale TV. Peste tot concluziile sunt aceleasi astfel ca provincialul inghite pe nemestecate cateva idei fixe, le plimba de vreo 2 ori prin stomac dupa care le regurgiteaza pentru a se tine cu dintii de ele tot restul vietii.

De la distanta provincialul ne amuza cu fixatiile sale aparent inofensive, daca insa ai ghinionul sa te afli in sfera de actiune a vreunuia distractia scade considerabil. De aproape provincialul ia proportii tiranice: el stie ce trebuie sa faci, cum trebuie sa gandesti si prin ce metode viata ta ar putea fi vizibil imbunatatita. Si de ce nu ar fi asa, doar provincialul le stie pe toate.