Hot City - Cultura urbana feminina

Daca ar fi sa impart oamenii in doua mari categorii in asa fel incat asta sa ma ajute sa ii inteleg cat mai repede, probabil ca nu as apela nici la marimea buzunarului si nici la gusturile in materie de divertisment, ci la relatia fata de timp. Cum te pozitionezi in timp iti influenteaza toate gesturile pe care le faci in prezent.

Nu voi vorbi prea mult despre cei care au orientare catre viitor pentru ca sunt atat de sanatosi incat pot deveni plictisitori. De altfel tot auzim si citim despre ei pentru ca oamenii acestia de obicei ies in fata. Nu de alta dar ei nu se incurca in gesturi care nu au o finalitate clara. Asa ca au mai multe sanse sa le iasa ceva.

Ma voi referi la cei care privesc catre trecut cautand acolo un raspuns si o rezolvare pentru ceea ce li se intampla in prezent. Partea buna cu trecutul este ca deja s-a intamplat, deci mai mult rau decat a facut deja nu mai poate. Detasarea da o senzatie calduta de bine, de siguranta. Iar daca viitorul se poate dovedi a fi periculos avand si parti incontrolabile trecutul este la indemana noastra – putem oricand sa ne oprim sa ne gandim la ceva care nu ne face placere.

In general orientare catre trecut o au pesimistii si melancolicii. Adica persoanele care au tendinta de a se tiraniza singure. In acest fel o nereusita nu a apartinut acelui moment, ci e un fel de dovada ca toata viata ta daca mai esti pus in situatia respectiva o vei da in bara. La ei nu exista sintagma cazi si apoi te ridici, ci doar daca ai cazut odata vei mai cadea inca o data si inca o data. Asa ca daca ai avut o relatie care s-a terminat fiindca lui nu ii placeau gusturile tale in materie de fidelitate inseamna in viitor te vei tot lovi de aceasta problema si orice incerci este sortit esecului.

Melancolicii abordeaza trecutul ca pe epoca de aur pe care nu o mai poti nici macar atinge, ce sa mai vorbim de a o depasi. Viitorul nu este altceva decat o suma de momente mai putin reusite. Am avut cel mai interesant job dar l-am pierdut, anii de liceu au luat cu ei cea mai fantastica perioada din viata mea, odata cu X am pierdut barbatul care imi era destinat. Cat de fericita am fost atunci, ce pacat ca nu am profitat din plin de situatie!

Ceea ce au in comun cei cu orientare catre trecut este ca nu accepta nici macar prezentul. Schimbarea le face rau. Asa ca se agata de situatiile cu care sunt obisnuiti, chiar daca ele nu li se par extraordinare. De aici se ajunge la telefoanele date obsesiv luni de zile ex-ului care s-a purtat cu tine intr-un fel pe care nu ai fi crezut ca poti sa il accepti. Tot din aceasta cauza ramai in tot felul de situatii de care te plangi in mod constant, cum ar fi o casa care se darama pe tine sau un job care nu iti aduce nici un fel de satisfactie.

Partea proasta cu trecutul e ca la un moment dat totul va deveni trecut si atunci e mult prea tarziu sa te razgandesti in privinta petrecerii prezentului. Sa uitam deci de trecut sis a devenim atat de sanatosi incat sa riscam sa fim plictisitori.