Hot City - Cultura urbana feminina

­Va amintiti ca exista o trupa, Omul cu  Sobolani? Nu am inteles niciodata de ce se intitula asa, probabil dintr-un fel de teribilism, dar numele lor m-a inspirat pentru titlul acestui articol.­ ­Pentru ca da, este vorba despre omul cu pisici. ­

Este irelevant daca ai o singura pisica. Faptul ca iti imparti viata cu aceasta creatura te face pasibil de a mai prasi inca una, poate chiar doua, trei. Daca te abtii si nu o faci, iti cresti nivelul de pisicenie in mod virtual. Internetul e plin de filmulete semistupide, fotografii banale si proiecte bazate pe cele mai telurice activitati ale pisicilor, initiate si sustinute toate de noi, oamenii cu pisici.

In afara faptului ca detinem pisica, noi ne si laudam cu ea. Fiecare ureche pleostita, limba scoasa, coada miscata sau pipi reusit este motiv de mandrie. Si mandria asta tinem neaparat sa o impartasim cu ceilalti. Daca o facem intre noi, secta sus mentionata, nu se intampla decat ca ne agravam dubioasa situatie mentala. Rau este insa ca tinem neaparat sa facem prozeliti, iar neiubitorii de pisici ni se par cel mai fertil teren pentru aceasta activitate. Lipsa lor de reactie la drescrierea modului fenomenal in care Tomita ni se freaca de picioare cand ajungem acasa ne indarjeste si mai mult. Si insistam.

Ziua noastra cea mai fericita este cea in care mai convingem pe cineva sa isi ia pisica. Il sfatuim, il pacalim, ii spunem povesti frumoase pana se trezeste cu ghemul de blana in casa. Si apoi il initiem incetisor in toate siteurile cu poze, toate canalele de Youtube si alte chestii underground legate de pisici.

Da, oamenii cu pisici sunt pasionati si militanti. Un coleg mi-a spus odata: Voi astia sunteti ca martorii lui Iehova, pe cand incercam sa ii explic ca ii pot procura la orice ora o pisicuta, numai sa vrea.

Privitorii din afara, neiubitorii, privesc ingroziti cum in fiecare zi mai dispare cate unul de-al lor, prins de arcanul necrutator al pisicirii. Un barbat serios, chiar dur, intrat in relatie cu o pisicareasa, se va transforma in scurt timp intr-un zahar ars tremurator, care filmeaza pisicile si trimite prietenilor ingroziti scene cu Tomita jucandu-se cu o bucata de hartie. Ah, si adauga si mentiunea: “Cel mai inteligent pisoi”, “Baiatu’ lu’ tata”, etc.

Noi, oamenii cu pisici, suntem un clan si o forta. Propovaduim orice prin intermediul pisicilor, aducem pacea in lume si dragalasenia pe monitoarele calculatoarelor. Ne luptam zilnic ca niste sclavi cu blana care le cade si o inhalam, strangem pipi si caca desi am innebuni daca ne-ar propune cineva sa spalam WC-uri, umblam innebuniti cu pisicul la doctor daca ni se pare ca are un dinte ingalbenit. Suntem mai rau decat parintii si mai periculosi decat Al-Quaeda.

Dar nu-i asa ca Tigrel al meu e dragut?? Uitati, i-am pus snur de martisor.