Hot City - Cultura urbana feminina

Acesta e cel de-al doilea an cand vin in tara si nerabdarea de a ajunge acasa e dublata de curiozitatea de a vedea cum se vede Romania prin ochii celorlalti. Nu sunt eu un monstru de impartialitatea dar timp de cateva zile (ore?) macar sunt capabila sa disting diferentele dintre romani si restul oamenilor.

A Romania incepe sa miroase inca din aeroportul din Europa unde schimb avionul. Fie ca acesta e in Anglia, in Olanda sau in Germania, romanii aflati pe acolo se comporta identic.

In primul rand fug sa formeze repede o coada atunci cand se anunta imbarcarea. Iar daca se poate se aseaza cat mai in fata de ajunge biata coada sa semene cu o piramida, 4 persoane langa ghiseu si una singura la capatul cozii.

Doamnele mai in varsta cu sacose pe care scrie mare numele unei firme scumpe se insinueaza cu gratie in fata ta, neuitand sa te priveasca dispretuitor pentru modul in care arati. Nu tu sacosa de firma, nu tu respect.

Cateva pitipoance imbibate in parfum si cocotate pe niste tocuri imposibile isi trag burtosii imbracati in roz in fata doamnelor cu sacose. Care nu protesteaza. Or fi ametite de parfum.

Dupa ce urca in avion o parte din romani se opresc pe culoar sa discute cu persoanele pe care le cunosc. Si ce daca stai si astepti in spatele lor. Si ei i-au asteptat pe altii. In final se aseaza pe scaun privind cu jind catre locul de la geam. Poate nu vine nimeni. Uite ca ai venit tu insa asa ca meriti o privire veninoasa.

Isi vor infinge ferm cotul pe cotiera dintre voi. Nici macar sa nu incerci sa te sprijini. E o cauza pierduta din start. Cu putin noroc insa va fi un roman cu bun simt care se va multumi doar cu acapararea cotierei si nu isi va intinde jumatate din brat peste ea, profitand de faptul ca tu nu ai chef de atingeri intime.

Daca ai norocul sa stai langa un roman prietenos atunci pregateste-te sa iti spui povestea vietii, sa inventezi una sau sa o faci pe-a calatorul naspa. Nu vei scapa pana nu vei povesti de unde vii, ce ai facut acolo, cu ce te ocupi, unde locuiesti si toate celelalte nimicuri pe care le imparti de obicei cu generozitate strainilor prin mijloace de transport in comun.

Ai reusit sa te prefaci adormit sau sa adormi de-a binelea datorita oboselii si uite ca ai ajuns deja. Inainte ca semnul care te avertizeaza sa ai centura pusa sa se fi stins 2/3 dintre cei din avion s-au ridicat si au inceput sa isi dea bagajele jos.

Graba aceasta incredibila si inexplicabila (inca nu ai vazut oameni care sa coboare inainte sa se opreasca complet avionul si sa se deschida usile) te agita si pe tine. Incep sa iti treaca prin minte tot soiul de explicatii penibile pentru aceasta graba, ultimul care ramane in avion va fi mancat de catre echipaj, cucoana cu sacosa de firma ravneste la rucsacul tau ponosit, burtosul in roz vrea sa iti fure taxiul.

Te linisteti insa cand ii vezi apoi ca stau in picioare inghesuiti cu bagaje in maini asteptand sa se deschida usa avionului si sa coboare cei din fata lor. Fug repede spre autobuzul care oricum te asteapta si pe tine desi esti ultimul.

Se grabesc si cand coboara din autobuz la aeroport. Toata lumea fuge de incepi sa crezi ca ceilalti stiu ceva in plus fata de tine si chiar exista o urgenta doar ca tu esti un ignorant care prefera sa mearga normal.

Grabesti pasul in mod automat, aproape fara sa iti dai seama. Inima iti pompeaza mai repede, frecventa scenariilor dezastruoase imaginate creste si gandul ca cineva vrea sa iti fure trolerul nu iti da pace. Obosit, nervos si paranoic, grabindu-te degeaba, vei realiza ca tocmai te-ai intors acasa.