Hot City - Cultura urbana feminina

Desi ne-am obisnuit sa ne imaginam ca Europa e centrul Universului si sa privim cu oarecare superioritate alte culturi, adevarul e ca civilizatia moderna datoreaza multe lumii arabe.

Spre exemplu, daca e sa vorbim de lucruri serioase, dintr-acolo vine monoteismul religios. Trei dintre marile religii ale lumii, crestinismul, islamismul si iudaismul, sunt de parere ca Dumnezeu e unul singur. Si oricat ne-ar placea sa credem ca ideea le-a venit chiar de la Dumnezeu, adevarul e ca primul care s-a gandit la asta a fost faraonul egiptean Akhenaton, sotul mai celebrei regine Nefertiti si tatal si mai celebrului Tuthankamon. Akhenaton a introdus un cult dedicat numai zeului-soare Amon-Ra, rebotezat Aton, in secolul XIV inainte de Christos. Dupa moartea lui, insa, egiptenii au revenit la vechiul cult politeist.

Tot dinspre lumea araba ne-am ales si cu algebra. Mie nu-mi prea place matematica, dar trebuie sa recunoastem ca e folositoare. Nu numai ca algebra vine din lumea araba, dar cuvantul in sine este de origine araba: vine de la Al-Jabr (ceea ce inseamna, pare-se, “restaurare”) si a fost pomenit pentru prima oara intr-un tratat al matematicianului persan Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi, considerat parintele algebrei. De la numele lui se trage un alt cuvant important pentru matematica: algoritm.

Dar nu trebuie sa ne gandim la ecuatii complicate ca sa ne dam seama de contributia arabilor in viata noastra. E de ajuns sa ne amintim de obiecte de zi cu zi, acum absolut indispensabile.

Cea mai veche atestare documentara a sapunului il plaseaza undeva prin Babilonul antic, adica pe teritoriul actualului Iraq, cu vreo doua mii de ani inaintea erei noastre. Reteta lor cuprindea grasimi vegetale si animale si saruri alcaline.

Machiajul e o inovatie egipteana, lucru lesne de observat din portretele de pe vremea Egiptului Antic. De mare importanta era machiajul ochilor, care nu avea numai scop ornamental, ci si o semnificatie spirituala si magica. De fapt, era atat de important, incat printre obiectele care se ingropau odata cu egiptenii spre a le servi pe taramul celalalt, se gasea aproape intotdeauna si o trusa de machiaj.

Unul din primele dispozitive optice care au dus la descoperirea aparatului de fotografiat era o instalatie simpla, fara lentila, alcatuita dintr-o cutie de carton cu un orificiu mic prin care lumina proiecteaza o imagine inversata a unui obiect. Dispozitivul a fost descris pentru prima oara de fizicianul arab Ibn al-Haytham.

La un moment dat, oamenii s-au saturat sa scrie tot inmuind penita in calimara cu cerneala. Cand cel care a ajuns la concluzia ca s-a saturat a fost chiar califul Egiptului, in anul 953, supusii lui s-au gandit ca nu e de glumit si i-au construit stiloul cu rezervor, care sa nu-i murdareasca mainile si hainele. Hartia a fost inventata de tot de egipteni; ei au inceput sa scrie pe frunze de papirus presate si procedeul a fost modernizat pana am ajuns la hartia din celuloza din zilele noastre.

Stramosul ceasului este clepsidra, laolalta cu ceasurile solare. Clepsidrele au aparut in Babilon si in Egiptul antic. Si daca tot vorbim de masuratul timpului, calendarul cu 365 zile il datoram tot egiptenilor; ei au introdus si conceptul de an bisect, care adauga o zi in plus la fiecare patru ani.

Sa multumim lumii arabe si pentru bauturile alcoolice tari, care nu sunt indispensabile, ci doar placute (in doze mici, desigur). Ei, de fapt, e vorba de procedeul de distilare care face posibila existenta bauturilor tari, despre care se stie ca era folosit de babilonieni inca din mileniul doi inainte de Christos.

Faceti un exercitiu de imaginatie si eliminati toate cele enumerate mai sus: cu siguranta ca viata noastra ar fi mai saraca. Acum stim si cui sa fim recunoscatori.