Hot City - Cultura urbana feminina

Mai ales de la celebrele evenimente din unspe septembrie, oamenii din lumea araba au devenit un fel de Bau-Bau universal, justificat sau nu, si nu-s putine povestile cu cate vreun cetatean nevinovat, sau vinovat doar de a fi purtator de turban, oprit si umilit pe vreun aeroport cu suspiciunea ca e terorist si vrea sa arunce avioanele in aer. Dar paranoia generala nu se manifesta doar printr-o antipatie urata si mai mare ca oricand fata de arabi, ci si printr-o corectitudine politica absurda si prost inteleasa.

Sintagma de “corectitudine politica” e oarecum echivalenta cu discriminarea pozitiva prin autocenzura. Inseamna sa iti inchizi singur gura ca sa nu superi acum o minoritate ai caror stramosi au suferit din cauza stramosilor tai pe vremuri. Chipurile, o faci din respect pentru cultura lor si pentru un oarecare simt al compensatiei, ca in cazul populatiei de culoare.  In cazul arabilor, noua corectitudine politica se practica nu din respect, ci de frica: nu mai spunem nimic, ca nu vrem sa ne aruncati in aer.

In 2005, toata planeta a luat foc din cauza ideii unui ziar danez, Jutland Post, de a publica niste caricaturi care il infatisau pe Mohamed. Articolul respectiv a pornit de la faptul ca Islamismul, mai ales cel siit, interzice orice reprezentare a Profetului, si prin urmare un scriitor nu a putut gasi un ilustrator dispus sa colaboreze la o carte pentru copii despre viata lui Mohamed. Caricaturile din Jutland Post nu erau obscene sau deosebit de ofensatoare, dar, erau, pana la urma, niste desene cu Mohamed. Si uite-asa, din cauza unor desene, caricaturistii respectivi au fost amenintati cu moartea de islamicii extremisti, guvernul danez a fost somat sa ia masuri legale de catre islamicii moderati si multe tari au intrerupt legaturile economice cu Danemarca. Am mentionat ca toate astea s-au intamplat din cauza unor biete desene?

Ce e mai rau nu e ca unii arabi au gasit de cuviinta sa se comporte ca un Bau-Bau veritabil, ci ca europenii au inghitit galusca si s-au bagat sub pat, stimuland astfel aparitia unor viitoare astfel de galuste similare. E adevarat ca ziarul de la care a pornit controversa n-a cedat, dar multe altele au refuzat sa republice caricaturile chiar si pentru a le critica si si-au cerut scuze public in numele danezilor. Mai tarziu, comitetul director al unui ziar finlandez si-a concediat redactorul-sef pentru ca a indraznit sa apere alte caricaturi, in care de data asta nu aparea fata lui Mahomed, dar caricaturistul avusese tupeul sa sustina ca europenii n-au de ce sa se supuna regulilor unei religii care nu le apartine si ca Isus e ridiculizat zilnic si nu mai moare nimeni din asta.

Partea si mai proasta e ca altii au gasit de cuviinta sa reactioneze facand niste desene cu Mahomed cu adevarat ofensatoare si obscene si sa se laude cu faptul ca arabii le sunt antipatici. Arabii s-au suparat iar, si mai rau. Un asemenea conflict e fara sfarsit. Iar acum nu cred ca vreun editor de ziar in toate mintile ar mai avea curaj sa publice vreo caricatura care sa satirizeze Islamul.

Ca in orice conflict, adevarul e pe undeva pe la mijloc. N-o sa ajungem sa ne intelegem cu alte culturi daca ne apucam sa-i zgandarim exact unde ii doare. Dar n-o sa ajungem nicaieri nici daca ne bagam singuri pumnul in gura. Cand arati ca ti-e frica, il inviti pe celalalt sa te terorizeze si mai mult. Ce frumoasa ar fi viata daca ar avea toti oamenii, din toate culturile si religiile, simtul umorului...