Hot City - Cultura urbana feminina

De moda mai veche eu zic cu placere. Adica da dom’le, e ok sa fi facut ceva pentru tine. Starea de bine ca ti-am putut fi de ajutor e mai mare decat posibilul discomfort pe care l-am indurat. E, asa era in copilaria mea.

Acum indiferent ce fac sau cer la un multumesc mi se raspunde cu np. Si eu nu stiu ce sa mai inteleg. Evident inteleg ca e lejer, ca e ok, ca nu mi se va lua capul pentru asta. Adica e bine, pozitia mea nu e asa de subreda. Da nu se spune nimic de ce e in capul aceluia care arunca cate un np catre mine. E suparat, plictisit, enervat, indiferent? Daca nu a spus cu placere inseamna ca nu i-a facut nici o placere?

Eu stiam ca schimbarile de mentalitate se fac in cativa zeci de ani. Aceasta schimbare insa nici gand. Seara m-am culcat cu un multumesc in cap si dimineata m-a izbit un np de necaracterizat. Si de ce mi-ar pasa, mi-ati spune, din moment ce am obtinut ceea ce imi doream? Pai pentru ca am fost lipsita cu forta de placerea negocierii. Se presupune ca am intins coarda prea tare sau pot sa mai cer si alta data altceva? Cam cat platesc pentru asta? Daca e mult poate alegeam sa ma abtin.

Sa contina np un fel de condescendenta oare? Ma simt incurcata, mai ales cand este spus in situatii cand dupa parerea mea nu are ce cauta. De exemplu coordonezi pe cineva si ii spui ca a gresit undeva. Corecteaza si tu, bine crescuta, ii arunci un multumesc. Adica da, apreciezi ca a facut efortul si speri ca in viitor sa nu te mai puna sa atragi atentia. Iar persoana in cauza iti raspunde nonsalant np. Subit ti se ridica nivelul adrenalinei pentru ca este a fucking problem care nu ar fi trebuit sa fie de la inceput. Te intrebi daca persoana respectiva a inteles ceva si daca ii pasa si daca apreciaza efortul tau.

Sau ceri ceva care te face sa te simti oarecum prost. Stii ca abuzezi. Stii ca in mod normal asta ar trebui sa stearga de pe lista persoanelor cu care se vorbeste. Dar totusi ceri sperand intr-un tratament mai special, zicandu-ti ca rasplatesti tu cumva in viitor. Si ti se da ceea ce nu ai fi crezut si multumesti. Iar np-ul care urmeaza te face sa te simti mic si insignifiant si sa iti dai seama ca nu esti privit de fapt in nici un mod mai special. Ti s-a facut pe plac. Ok. Probabil ca era mai simplu asa decat daca ar fi facut efortul sa te refuze. Ceea ce pentru tine a fost un mare efort celalalt l-a vazut doar ca pe un bazait enervant de musca. Pe care l-a alungat plictisit cu o fluturare a unui np.

Pana la urma problema cu np este ca poate sa insemne orice. Si daca nu iti pasa si nu ai chef de explicatii este chiar in regula. A-ti pune mereu sentimentele pe masa este obositor. Dar nici interactiunile fara nici un sentiment nu mi se par mai reusite. E ca si cum ai ramane fara moneda de schimb, nu stii cum sa dai restul si ramai un permanen datornic. Oamenii noii mentalitati ar spune fara indoiala – esti dator, ok, np.