Pentru ca tot ziceam mai demult ca 40 este noul 20 si ne comportam pana cand avem fire de par alb asemeni unor liceeni cu mai multi bani, sa trecem in revista cateva lucruri pe care ar trebui sa le facem pana la 30 de ani, cu toata razgaiala de care suferim. Ai spune ca sunt lucruri evidente, insa cheful nostru de a impinge lucrurile spre niciodata ne face adesea sa amanam orice.
Eu cred ca pana la 30 de ani este minim sa indeplinim urmatoarele:
Sa ai propria locuinta. Nici nu ma gandesc ca ar trebui sa fie a ta, ci doar ca trebuie sa ai un spatiu propriu. Cu alte cuvinte sa te desprinzi de caldutul loc de acasa unde, odata ce ai rezolvat problemele de independenta, ai impresia ca ai numai avantaje. Altfel nu ai nicio sansa sa descoperi cine esti cu adevarat. Cazi intr-o dulce leneveala intrerupta numai ca sa dai vina pe altii.
Sa iti gasesti un job care sa iti placa. Sau mai degraba o meserie, o directie. Ceea ce este destul de complicat fiindca presupune sa accepti ca visai in copilarie la cai verzi pe pereti. Iar ceea ce iti place tie cu adevarat este altceva. Putini sunt cei care gasesc din prima lucrurile la care sunt buni, in general treci prin nenumarate esecuri financiare, sufletesti pana sa o faci. Important este sa nu te multumesti imediat cu primul lucru care iti aduce un pic de independenta financiara.
Sa vezi tari straine. O fi tara noastra minunata si plina de locuri pe care nu le-ai vizitat inca, insa nu ar strica sa vezi cum se traieste si prin alte locuri, ca sa capeti o perspectiva mai globala. Ar fi minunat daca ai reusi sa lucrezi / inveti in alta parte, dar nici vizitatul in vacante nu strica.

Sa locuiesti cu altcineva. Ceea ce presupune sa ai o relatie suficient de serioasa incat sa renunti la o parte din spatiul personal. Si sa vrei sa construiesti ceva impreuna cu altcineva. Nici nu duc gandul mai departe, sa spun ca ar trebui sa te mariti. Acum gestul pare un pic desuet. Dar tot trebuie sa duci relatiile mai departe de observarea primelor defecte si fugitul cu ochii mariti de spaima.
Sa iti gasesti propriile placeri. Asta ca sa nu le spun hobbyuri. Fiindca pot fi orice fel de placeri, de la placerea de a gati mancare thailandeza, pana la pescuit. Si nu este neaparat nevoie sa devii cine stie ce somitate in domeniu. Ajunge numai sa te simti bine in pielea ta. Asta te face sa fii independent.
Sa inveti sa te distrezi singur. Daca in liceu / facultate aveai nevoie de o masa imensa de oameni ca sa te simti bine, acum ar trebui sa o poti face si singur, fara acompaniament. Ceea ce inseamna ca ajungi sa te cunosti si sa te placi. Iar de aici vine o relaxare pe care nu ai fi putut sa o ai in adolescenta.
Sa ajungi sa iti apreciezi parintii. Cand ai ajuns in acest stadiu te poti considera un om matur. Inseamna ca te-ai desprins de ei suficient de tare incat sa nu-i mai judeci prin prizma a ceea ce iti dau sau nu. Si de abia din acest moment se poate spune ca incepi sa-i intelegi si sa-i apreciezi ca oameni. Asa ca nu mai strambi din nas atunci cand trebuie sa petreceti timp impreuna. Ba chiar tu esti cel care initiaza intalnirile.
Voi ce ati mai adauga in aceasta lista?




























Leapsa: Cu pisica pe tricou
Appreciate it for sharing your cool web page.
Unghii cu probleme. Tipuri
itsxqzws
Afectiunea se scurge prin buzdugan
Eu cred ca articolul acesta precum si altele scrise sunt fie inventii foarte...