Nissa a reusit intr-un timp relativ scurt sa isi construiasca o imagine de brand cu o clasa peste concurenta, iar primele abateri de la o linie corecta si onesta le-am trecut cu vederea, in speranta unei reveniri decente. Orice femeie care nu acceseaza publicatiile online dedicate modei si frumusetii sau care nu obisnuieste sa rasfoiasca revistele glossy, ramane uimita in fata colectiei Nissa pentru toamna-iarna 2011-2012, mai ales ca modul in care este conceputa difera substantial de cel cu care au obisnuit clientela magazinele din Bucuresti, iar stilizarea te face sa iti doresti cu ardoare cel putin zece piese. In realitate insa, Nissa se transforma treptat intr-un H&M sau Zara, insa in varianta autohtona, mult mai firava si mai lipsita de creativitate. A traduce tendintele de podium intr-o colectie accesibila si purtabila in zona office/casual nu reprezinta o incalcare a regulilor modei, insa orice sursa de inspiratie trebuie tratata ca atare si respectata intocmai. Spiritul mimetic exagerat atat in privinta cromaticii, al croiului sau al styling-ului nu face altceva decat sa spuna despre brand ca este un cumul al replicilor mai multor case de lux. Altminteri, luate separat, piesele vestimentare sau accesoriile colectiei pot constitui premisele unei garderobe de sezon, cu fuste conice din stofa in culori vii sau din dantela, rochii drepte, topuri peplum, sacouri cambrate, mantouri cu maneci trei-sferturi, cape, manusi lungi, rochii maxi din matase pentru seara sau rochii midi in clini pentru zi. Sezonul urmator imi doresc sa vad care este identitatea Nissa si linia proprie, caci in era informatiei nicio femeie nu isi doreste sa se imbrace in imitatii romanesti ale unor marci high-end.
