Miercuri seara, cu ocazia vernisajului expozitiei pictoritei Barbara Hangan (desfasurat la Carol Parc Hotel), am facut cunostinta cu o serie de personaje fascinante care pareau sa fi imprimat panzei o vitalitate cu totul aparte (o parte dintre ele au fost transpuse si in medalioane de portelan realizate de Wagner Arte). Arta Barbarei este inspirata din spectacolul teatral, acest lucru putand fi lesne deslusit daca studiem cu atentia expresiile actorilor incadrati de ramele cu patina baroca ale tablourilor. Privindu-l pe Frederic, ma asteptam ca in orice moment sa isi indrepte privirea inspre mine, iar tumultul sau sufletesc transparea din fiecare tusa firava. Infidelitati, povesti neasteptate, timp suspendat, toate acestea transforma fiinta umana atat psihic cat si fizic. Un “fum” negru invaluie anumite scene, personajelor lipsindu-le conturul bine definit. Este emotionant si in acelasi timp marcant. Solitudinea este o povara a carei aroma devine mai percutanta atunci cand este dezvaluita.
