Hot City - Cultura urbana feminina

See you soon, beautiful Budapest!

Weekendul meu in Budapesta a venit dupa 4 zile superbe la Viena si 3 de agonie si extaz in frumoasa, dar mult prea sufocanta Praga. Noi ne-am facut vacanta cu mashina, in drum spre Viena am facut 11 ore pana la Budapesta, dar pentru urmatorul weekend vrem sa alegem ori trenul (ca e romantic), ori avionul ca e rapid.

­Dar sa ma intorc la povestire. Am intrat in Budapesta in plin blocaj de dupa-amiaza (iesire de la munca). Desi am mers bara la bara vreo 40 de minute, pe un bulevard nu ca in palma, nu am auzit nici un claxon, nu s-a isterizat nimeni pe geam, s-au bagat oamenii decent, s-au lasat unii pe altii, si-au multumit. Deci se poate si altfel ...

Camera de la Baross Hotel (http://www.barosshotel.hu/) superba! Curtea interioara plina de flori, liniste in ciuda faptului ca in fatza hotelului se lucra la noua statie de metrou, oameni prietenosi si amabili. Camera a fost 78 de euro pe noapte, cu mic dejun bun si consistent inclus. Ne-am lasat lucrurile, am facut un dush bun si ne-am intalnit cu parintii unui bun prieten, care lucreaza la Budapesta de multi ani. Ne-au "rapit" la ei acasa, intr-o zona putin retrasa, cu casute frumoase si curti superbe (un fel de Pipera, dar cu canalizare, drumuri, bun gust, liniste si multa verdeata). Ne-am intins la un pahar de vorbe pana tarziu in noapte. Minunati oameni!

A doua zi (si ultima, din pacate), ne-am plimbat cat ne-au mai tzinut picioarele tumefiate si bashicate. Nu am insistat sa vedem cat mai mult, pentru ca stiam ca aici ne vom intoarce sigur, cat de curand posibil. E un oras mare, cu strazi largi, cu fatzade si aici interesante. Si ce femei! Daca la Viena nu am intors capul, desi erau aranjate si cochete, daca la Praga mai mult am strambat din nas si am compatimit, la Budapesta ne-am sucit gaturile la propriu! Si nu doar Razvan, ci si eu, si aveam la ce ma uita si admira. Femei nu neaparat frumoase, dar carnoase, cu capul pe sus, mandre, constiente de feminitatea lor. 

Daca la Viena zambeau retinut cand le spuneai un Danke sau un Aufviedersen!, daca la Praga la un D?kuji (pronuntzat gencuie) sau Dobry den! nici nu schitzau vreun gest, pentru ungurii din magazinashe si cafenele era o adevarata incantare sa ne auda chinuindu-ne cu Keszenem (multumesc) sau cu Jo napot kivanok! (buna ziua). Nu stiu daca sunt ei buni comercianti sau pur si simplu incantati ca le poti rupe cateva cuvinte in limba lor extrem de grea, dar a fost un detaliu care ne-a amuzat si ne-a bucurat.

Nu am intalnit vreun om care sa nu ne zambeasca, sa nu ne faca sa ne simtim bine. Chiar si chelnerul uriash de la bestiala carciuma Fatal (de pe Vaci Utca), un nene burtos cu mustati si sprancene stufoase, care la inceput ne-a speriat ca pe niste copii, s-a dovedit super simpatic cand ne-a vazut plangandu-ne ca abia am dovedit cea mai mare "portie mica" de ratza pe varza. S-a batut pe burta si mi-a spus ca el are burta mare, nu eu.

Am mancat niste supe-creme geniale, portii mari, am impartit o tigaie mare de rata si paste+varza, un pahar de vin, o bere si un suc, si cu tot cu bacshish ne-a costat 30 de euro. Dar era un loc mai cu pretentii. Ca si superba cafenea-terasa de pe vestita si umblata Vaci Utca unde am baut un cappuccino mmmmminunat si o caffee latte si ne-a costat 8 euro. 

In Budapesta nu am avut probleme cu banii. Peste tot cursul era de 228-229 forinzti la euro. Preturile la prostioare si suveniruri oscilau putin, cred ca ne-am fi putut si targui pentru o reducere ceva, dar nu am avut stare. Prea ne simteam bine! Tot ce nu am cheltuit in Praga pe amintiri, am cheltuit aici. Am vazut putin Parlamentul si Castelul de pe Podul cu Lantzuri, piata aceea minunata a lor, si frumoasa, si curata si plina de diverse colorate si bine mirositoare. Bazilica Sf. Stefan, de fapt spatele imensitatii, am vazut-o seara, intamplator, pierzandu-ne putin in drumul spre hotel. Si ce bine ne-am pierdut! :)

Ce-am vazut si la Budapesta, ca si la Viena. Oamenii aia au o viata a lor. Au timp de cumparaturi, de iesit la o carciuma, la cafenele. E adevarat ca orasul e mult mai mare si mai putin 100% turistic ca Praga, dar ca atitudine budapestanii mi s-au parut cu multi pasi inaintea noastra si a praghezilor ca mentalitate cu sechele comuniste.

In ultima seara am iesit la o carciumioara dragutza greceasca, pe malul Dunarii, unde am bagat eu niste vinete, ca tare imi era pofta. Dupa care doar noi doi, mana in mana, la taclale tarzii si bucurie deplina.
A doua zi dimineata, am mai cumparat niste taietzei de casa pentru mama si ne-am pus la drum, cu regrete ca nu am avut mai mult timp pentru Budapesta, dar cu promisiunea ca vom reveni cat de curand, macar pentru un weekend prelungit :)