Unii sunt timizi asa cum altii sunt aroganti. Ambele atitudini sunt un handicap in relatiile sociale, chit ca la timizi este mult mai evident ca sufera datorita modului lor de a fi. Daca pentru timizi relatiile sociale sunt un chin, in cazul arogantilor cei chinuiti sunt cei din jurul lor, astfel incat este posibil ca la un moment dat cei mult prea increzatori in ei insisi sa se trezeasca singuri.
Timizii sunt ingroziti de relatiile interumane. De asta si sunt atat de tacuti sau, cand vorbesc, nu par sa gaseasca niciodata cuvintele sau tonul potrivit. Ei se simt comfortabil doar cu persoane pe care le cunosc de multa vreme. Doar atunci se relaxeaza si se pot comporta normal, asa cum simt pe moment, dovedindu-se persoane placute sa le ai in preajma.
De unde vine tensiunea?
Timizii traiesc cu grija de a nu face ceva care este in neregula, care le-ar distruge in ochii celorlalti imaginea. Timizii sunt terorizati de penibil. Atat de tare incat isi analizeaza fiecare gest care le vine sa il faca. Si pana la urma nu mai fac nimic.
Timiditatea nu este neaparat vindecabila, dar se poate face astfel incat ea sa nu devina un handicap. Pentru asta trebuie sa intelegi ca unele lucruri pe care le faci sunt exagerate.
Un prim lucru este ca esti mult prea dura cu tine insati. Toti avem momentele noastre de slabiciune, cu totii spunem prostii sau lucruri plictisitoare. Toate acestea ar trebui privite cu un pic de bunavointa ironica. Nu trebuie sa te iei in serios tot timpul, simtul umorului e foarte bun pentru a te destinde. Mai ales atunci cand e vorba de lucruri care nu sunt atat de importante. Nu e chiar asa un capat de tara sa povestesti ceva, iar daca ceilalti se plictisesc treaba lor, nu e ca si cum i-ai tine legati de tine cu lantul langa tine.
O alta presupunere gresita este ca ceilalti analizeaza la fel de mult ca si tine cu scopul de a desparti ceea ce are valoare de ceea ce nu are. Adevarul este insa ca foarte putini practica sportul asta. Ei se bucura de moment si reactioneaza dupa cum simt, dincolo de cine stie ce pareri bine argumentate. O presupunere mult mai corecta este ca le e cam indiferent si nu vor sa depuna efort sa se gandeasca daca tu ai asortat bine bentita cu sosetele sau daca chiar asa ar trebui sa vorbesti in situatia de fata. Si daca chiar analizeaza ce interes ai tu sa iti pierzi timpul cu parerile lor? Nu ai altceva mai bun de facut? Conform punctului de mai sus, superficialitatea este adesea de dorit.
Nu stiu daca ai remarcat, dar punctele de mai sus sunt despre tine. Asta este o problema. Daca esti intr-o interactiune cu altcineva nu ar mai trebui sa te gandesti atat de mult la tine. Ar trebui sa iti dezvolti curiozitatea in privinta celorlalti oameni. Nu esti singura pe lume si ai multe de aflat de la cei din jur. Asta daca reusesti sa iti desprinzi ochii de pe tine si frica ca nu esti la inaltime pentru a te concentra pe ceea ce au ceilalti de transmis. Daca esti in pana de idei aminteste-ti ca un suras si o intrebare care arata interes pentru celalalt te salveaza mereu de penibilul incapacitatii de a comunica cu altii.
Timiditatea are legatura cu capacitatea de a te accepta asa cum esti. Odata ce ai incredere in tine mai putin conteaza ce cred ceilalti. Chiar si cu faptul ca esti timida trebuie sa te impaci. E in regula, nu trebuie sa fii neaparat mereu in centrul atentiei. Asta nu spune nimic de valoare. De fapt nici nu conteaza cine ce valoare are. Important e ca tu sa te simti bine. Timiditatea nu se trateaza, se accepta, pentru a nu mai avea efecte negative asupra ta.
Leapsa: Cu pisica pe tricou
Appreciate it for sharing your cool web page.
Unghii cu probleme. Tipuri
itsxqzws
Afectiunea se scurge prin buzdugan
Eu cred ca articolul acesta precum si altele scrise sunt fie inventii foarte...