Ursitul vine cu busuiocul

Autor: adina

Cand aveam 5 ani, mi-a cumparat mama o papusa Barbie. Blonda, cu ochisori albastri, imbracata intr-o rochita mini de culoare roz.

Mi-a placut atat de mult incat am purtat-o cu mine mai mult decat ar fi fost normal pentru un copil. Ma gandeam ca daca o las singura o sa se simta trista si parasita. Asa ca o luam cu mine in ghiozdan oriunde mergeam.

M-am gandit la un moment dat sa ii gasesc si un Ken, ca sa nu se mai simta singura daca o las acasa. Dar de unde atatia Keni ? Ca se se gasesc pe toate drumurile Keni draguti pentru Barbie a mea ? Si nu vroiam unul oarecare, ca doar Barbie nu e o oarecare.

In sfarsit am gasit un Ken simpatic, intr-un magazin din apropiere. Asa ca de atunci am lasat-o pe Barbie acasa cu Ken...

Eu insa tot singura eram. De Sanziene mi-a spus bunica sa imi pun busuioc sub perna, pentru ca astfel il voi visa pe cel ursit mie. « Ce stie oare bunica ? Astea sunt sfaturi din alea batranesti, cu care ma tot bate la cap. Dar ce poate sa strice ? In fond si la urma urmei nu miroase urat busuiocul si nu e mare lucru sa pun sub perna o crenguta micuta. »

Zis si facut, am pus ani de-a randul busuioc sub perna si am ramas doar cu visatul, caci ursitul se arata doar in vis, nu si in realitate.

Asta pana intr-un an cand s-a ivit cineva ce semana cu cel din vis. Dar nu il chema ca pe el. Acum sa fie el... sa nu fie ? Ce era sa fac... am zis ca poate « busuiocul » meu a dat gres la nume... asta pana intr-o zi cand « realul » de care aveam parte a disparut brusc si fara cuvinte la fel de repede cum a aparut.

O buna perioada am fost tare intrigata de acest fapt, insa m-am gandit ca cine stie poate la un moment dat se va intoarce. « Busuiocul » poate da gres insa eu nu.

Dupa un timp s-a intors... dar nu mai era la fel... avea ceva schimbat. A stat ceva vreme dupa care a plecat.

Apoi m-am decis sa nu mai caut eu pe nimeni. Daca va aparea ... va aparea si gata. Si nu dupa multa vreme am testat zicala : « Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa se intample ». Zis si facut s-a si intamplat... cand ma asteptam mai putin si unde ma asteptam mai putin. Avea dreptate bunica... « busuiocul » nu da gres niciodata... cel putin la mine nu a dat.