Hot City - Cultura urbana feminina

Cica majoritatea femeilor sunt ahtiate dupa bani. O spun barbatii. O spun mai ales barbatii pe care femeile nu ii doresc, o spun barbatii cu 200 esecuri la activ sau care nu prea apuca nici macar sa incerce, barbatii parasiti, respinsi, singuri, frustrati.

Vedeti voi, zic ei, problema nu e la noi. Nu e din cauza ca n-am sti sa iubim. Pur si simplu nu avem destui bani. Nu avem vile, masini scumpe, nu le putem da bani de shopping, si de aceea si numai de aceea, nimeni nu se uita la noi. Femeile sunt interesate doar de ce-ai in portofel si se vand primului venit. Ah, de ce n-avem si noi mai mult in portofel?

Ba, culmea, am auzit acelasi cliseu inclusiv ca justificare pentru viol. „Ce sa faca barbatii saraci cand vad atatea femei frumoase in jur si stiu ca singurul mod in care s-ar putea apropia de ele ar fi sa aiba cu ce sa le cumpere?” explica un nene cu aer de intelectual intr-un compartiment CFR. “Nu au alta solutie decat sa recurga la viol.” Minunat. Pe principiul: ce nu mi se ofera sunt indreptatit sa-mi iau singur.

Uitandu-ma in jur ma intreb: unde or fi acele femei lacome de bani despre care se vorbeste in propozitie? Cele care nu pot fi cucerite decat daca li se flutura pe sub nas teancul de bancnote? Zau daca am cunoscut vreuna. Am cunoscut, in schimb, o femeie care a fost foarte fericita sa fie ceruta in casatorie cu un inel de plastic, pentru ca prietenul ei nu-si permitea mai mult. Am cunoscut o alta care s-a ingropat in datorii ca sa-si ajute iubitul aflat la fundul sacului. Cunosc numai femei care traiesc din banii munciti de ele si care nu incep niciodata cu “bogat” descrierea lui Fat-frumos cel ideal.

Desigur, in anturajul meu se afla doar persoane cu bun-simt. Si poate ca tocmai asta e problema barbatilor care se plang ca-s condamnati la singuratate de lacomia femeilor- lipsa lor de gust. Poate ca isi aleg numai tinte de proasta calitate, caz in care sunt singurii vinovati. Daca iti doresti o Monica Columbeanu si nu o femeie desteapta, n-ai dreptul sa te plangi ca Monica nu e interesata de sufletul tau profund si cald. Dar ma gandesc ca exista si o explicatie mai simpla de-atat.

Mi s-a intamplat odata ca un individ care initial parea simpatic sa inceapa sa desfasoare ceea ce considera el ca este un flirt sub forma unei peroratii despre salariul lui supercalifragilistic, si ce poate cumpara cu el. Pret de o ora n-am apucat sa rostesc nici macar o vorbulita, caci interlocutorul meu era mult prea ocupat sa-si laude singur prosperitatea.

In cele din urma l-am lasat, cum se spune, cu vorba in gura, si am plecat cam fara formule de politete. Sunt convinsa ca a povestit apoi cum a avut de-a face cu una atat de ahtiata dupa bani, incat i s-a parut ca nici macar salariul Lui nu e suficient de mare si l-a lasat cu ochii in soare. Cred ca nu i-a trecut prin cap ca m-a scarbit tocmai cu preocuparea lui bolnavicioasa pentru propriul portofel.

V-ati prins ce voiam sa spun- raspunsul nu e ca femeile ar fi innebunite dupa bani, ci ca atatia barbati sunt convinsi ca singura lor calitate sta in contul din banca si ca subtirimea lui e un defect fatal, incat nu fac un minim efort sa demonstreze ca ar mai fi si altceva de capul lor. Prin urmare,  flirturile lor jalnice sunt pe buna dreptate respinse iar si iar. As vrea sa-i transmit, deci, omului cu salariu mare de atunci si altora: femeile “nu te iubeste” nu pentru ca esti sarac, ci pentru ca esti obsedat de bani si-ti imaginezi ca poti cumpara orice. Acum lasa vaicareala si invata sa te porti, zic. Hai, ajunge cu stereotipul asta.