Hot City - Cultura urbana feminina

M-am ferit mereu, instinctiv, sa ii oblig pe barbati sa-mi faca declaratii de dragoste smulse cu forcepsul.

Pe de o parte, cred ca nu sunt genul care sa colectioneze vorbe goale de la barbati folosind tertipuri feminine pentru ca mi-e rusine. Dupa ce as intreba un barbat “ma iubesti?” nu as putea trai confortabil dupa aceea.

In plus, nu mi se pare ca niste declaratii obtinute prin forta despre dragoste, adica ceva atat de fin si diafan, imi poate folosi la ceva, orice. Caci eu as sti in sinea mea ca el nu le-a facut de buna voie, ci doar inghesuit intr-un colt.

Cand lansezi declaratia “mi-e dor de tine” stii prea bine ca celalalt nu are cum sa-ti raspunda mie nu, decat daca vrea razboi. Deci prin ceva aparent inofensiv si dragut, il obligi sa spuna ca si lui i-e dor. Si inca ce dor. Ba chiar exista si femei care intreaba direct: “ti-e dor de mine?” Nu pot intelege cum de se expun in felul asta. “Da”-ul obtinut pe aceasta cale de la barbat este de calitate indoielnica.

Eu chiar nu cred ca un barbat strans cu usa o sa-mi spuna cat de tare ma adora sau o sa aiba sentimente mai puternice apoi. Si nu cred nici ca o sa-si revizuiasca brusc comportamentul, devenind din cale afara de dragastos.

Din aceeasi serie, nici nu-mi trece prin cap sa ii cert pe barbati pentru procentul de dragoste prea mic pe care mi-l poarta. Si ma uit cu uimire cand vad ca alte femei se balacesc fara frica in intrebari ajutatoare sau reprosuri de tip "nu ma mai iubesti".

Pentru unele femei pare tentant sa-l dojenesti pe un barbat si sa-i arati ca esti nemultumita de gradul de iubire de care da dovada. Exista mai multe modalitati din categoria lovituri sub centura prin care poti sa il determini pe un barbat sa zica niste cuvinte pe care tu le astepti ca pe painea calda, in timp ce el nu este entuziast.

Din punctul meu de vedere, un exemplu de cum nu trebuie sa faci este: “Nu te mai porti la fel. Ma mai iubesti?” Si apoi, mi se pare tare rau sa intrebi “cat de tare ma iubesti?”. Este o intrebare cu raspuns prestabilit (“te iubesc mult de tot”) menita sa-l faca pe barbat sa isi reafirme iubirea sa intareasca promisiunea de iubire data candva, la inceput.

Unele femei isi arata nemultumirea pentru calitatea sentimentelor barbatului prin criticarea actiunilor lui. Din seria asta, ele il dojenesc ca nu mai fac dragoste ca la inceput. Sau ca nu le aduce suficiente flori. Sau ca nu mai zambeste dimineata cand le vede. Sau ca nu mai are chef sa petreaca timp cu ele si are chef sa petreaca in schimb cu oricine altcineva. Ce cred ele ca pot capata plangandu-se in felul asta? El brusc o sa zambeasca si o sa petreaca timp de calitate in compania lor?

Eu nu zic ca nu trebuie sa te gandesti la toate astea. E chiar bine sa vii cu strategii despre cum sa-ti repari dragostea. Dar cred ca faptul ca le verbalizezi nu te va duce nicaieri. Santajul emotional in cuplu mi se pare atat inutil cat si ridicol. El suna ca o recomandare de genul “ar fi bine si ma astept sa ma iubesti suficient.” Ce sorti de izbanda poate avea asa ceva?