Hot City - Cultura urbana feminina

Uneori sunt in cautarea interesantului pentru ca orice om normal la cap nu isi este suficient sie insusi. La o adica, daca nu esti cumva schizofrenic si capabil sa fii la fel de veritabil si delasator si obsedat, si creativ si materialist, si sentimental si rece, etc sunt momente in care alegerea facuta te plictiseste.



Pana la urma chiar nu exista o justificare pentru care anume ai incremenit intr-o forma anume si nu in alta. Adica de ce ar trebui sa fiu eu tocmai persoana obsedata de cuvinte, pe care le insiruie uneori in nestire cu placerea cu care altii fac clatite pentru a umple spatiile albe din conversatiile cu jumatatea ce vrea sa plece? Dar nici sa schimbi alegerea nu e asa de usor, de te-ai obisnuit cu ea la fel de mult ca si cu freza care cade pe stanga si cu care vei convietui pana si ultimul firicel va parasi scafarlia.



O introducere lunga si amalgamata pentru a spune de ce uneori intarzii in preajma persoanelor care sunt asa cum tu nu vei fi niciodata si cel mai probabil nici nu ti-ai dori sa fii vreodata. Eh, cine a spus pana la urma ca trebuie sa iti pierzi timpul cu persoane care iti plac sau, si mai rau, le admiri dorind in secret sa le furi identitatea, visele si reactiile? Nedoritii au marele avantaj de a fi altceva, cu totul altceva decat o versiune mai fericita a ta. Si asta aduce o binevenita pauza discursului interior atat de cunoscut. E ca si cum dupa un job foarte stresant ti-ai lua revista ciao – lasi creierul sa se plimbe, sa se aeriseasca altcumva decat folosind solitaire-ul de pe ecran.

Deci da, se poate, si cel mai adesea asa se intampla – interesantul nu are absolut nici o legatura cu valoarea. Si oricum toata treaba asta cu valoarea este atat de relativa incat nici macar nu inteleg de ce isi mai bat unii capul sa puna un fel de ordine in atatea lucruri atat de diferite si vazute in infinite moduri, in functie de cati privitori sunt. Da in fine, daca sunt cate unele care se uita la telenovele de ce nu ar fi si cate unii care isi folosesc umorile (ce o insemna acest cuvat? dar e atat de urat incat se cere a fi folosit) pentru a se urca si cobori unii pe altii pe niste scari care nu conteaza decat pentru ei. Si sa se mai creada si elevati pentru aceasta energie cheltuita in injurii.



Sa ne intoarcem, am cunoscut un el care nu reusea sa faca distinctia intre interesant si valoros, asa ca se chinuia cu orice pret sa fie interesant pentru a-si acorda astfel o oarecare valoare. Si uite asa, cuvintele si situatiile de bun simt nu aveau loc in vocabularul sau. Vorbesc de vocabular pentru ca totul avea loc la acest nivel. O vreme m-a distrat ineditul de a ataca totul ca un pustan care tocmai se gandeste pentru prima oara sa plece de acasa si isi inchipuie ca dramele sale sunt ceva care merita un roman sau macar o oda. Dupa care ineditul a disparut, ca din orice actiune care se repeta, chit ca este chiar actiunea de cautare a ineditului.



In fond poti fi inedit pentru cineva doar pe o perioada destul de scurta si asta, o spun iar pentru cei care nu au priceput cum sta treaba, nu are nimic a face cu valoarea.