Hot City - Cultura urbana feminina

…ah, placerea unei relatii noi…. nimic nu se compara cu lungile ore in care vorbesti…



… ore care se scurg pe terase, aici e la o adica te poti ameti sau mai privesti lumea, mai astepti un chelner si daca chiar ai noroc masa are niste franjuri pe care le poti invarti pe degete cu multa atentie si patima, daca nu poti oricand sa invarti cu lingurita in cappucino pana la disperare, pana cand din crema se transforma intr-un fel de apa colorata. Iar de acolo, pentru ca simti ca nu ai spus tot, ca aproprierea nu este suficienta, te duci intr-un club unde nu se aude om cu persoana, dar parca totusi se simt bataile inimii sau sa fie cea a tobelor? De parca ar conta…



… ore in care messengerul nu iti mai da pace fiindca sunt atatea lucruri interesante care ti se intampla si trebuie neaparat impartasite – o sedinta cu seful unde te-ai scurs sub scaun de plictiseala, o chestie foarte tehnica care trebuie explicata celuilalt in amanunt, ceea ce desigur trebuie sa ia minim o ora, cu linkurile de rigoare, o discutie cu un coleg care este de fapt un roman de mimici pe care tu ai reusit sa le descifrezi – ton, voce, inclinatia capului, ordinea abordarii, mana tinuta in buzunar, dar, atentie cu degetele stranse ceea ce spune ca…

…ore in care suna telefonul pentru ca nicicum nu ai avut timp sa povestesti totul. Acum, la ore tarzii cand esti tolanit in pat, poti trece la adevarata comunicare: poti butona tv-ul si faci un comentariu amanuntit la tot ceea ce apare, poti descrie cu lux de amanunte tot ce ai in camera de unde le-ai cumparat, cat au costat si ce ai simtit in momentul achizitionarii, iar daca imaginatia te-a lasat cu totul te poti duce la fereastra si sa faci un fel de incursiune in viata patimasa si petrecuta in underware a vecinilor de vis-à-vis iar asa ceva duce neaparat la niste descrieri subtile a felului in care e imbracat fiecare si poate mai scapa din greseala si vreo aluzie…



… sexuala, dar voalat, pentru ca nu se cuvine sa vorbesti despre asa ceva, doar suntem oameni decenti si vorbim atat de mult de vreo cateva zile incoace pentru ca am fost inchisi luni de zile, nu am avut legatura ca nici macar cu un greiere si acum incercam si noi cum putem sa ne reinvatam atitudinile sociale…



…doamne, nu imi vine sa cred cate lucruri putem sa avem in comun… ma simt, da, ma simt coplesit, asa ceva nu mi s-a mai intamplat in viata mea… parca te-as cunoaste de cand lumea, parca am fi copilarit impreuna, parca imi citesti fiecare gand, fiecare dorinta, iar daca imi mai spui si ca te enerva profesorul de matematica din liceu asta este, nu se poate sa traim despartiti de acum inainte, va trebui sa ne instituim un sistem de comunicare instant si permanent, va trebui neaparat sa nu mai facem nimic separat, sa nu mai gandim nimic fara a impartasi si celuilalt…



…pana cand nu mai ramane nimic de spus si renunti la intalniri, la messenger, la telefoane, la celalalt.