Hot City - Cultura urbana feminina

A vrea sa agati pe cineva te pune cumva in situatia de a arata cat de bine te pricepi la publicitate. Adica ai in mare doua situatii – sa te lauzi cat te tin bojocii sau sa lasi (in mod ajutat, desigur) cealalta persoana sa ajunga la concluzia cum te-ar putea utiliza cel mai bine. Normal, pe tine nu te doare capul sa oferi un serviciu, ci sa ti se dea ceva. A doua abordare are mai mari sanse de reusita. Deh, daca te lauzi singur nimeni nu te crede.



Am fost agatata in multe feluri. Unii m-au convins. Altii nu. Deseori nu aveam o explicatie logica a ‘cedarii’. Ma distrau tot felul de lucruri care in alte cazuri sau la altii m-ar fi enervat. Ceea ce ma face sa cred ca totul consta oarecum in a nimeri starea mea de spirit de moment. De aceea imi e oarecum mila de cei care incearca sa ma agate. Adica de cei care fac un spectacol special pentru mine. Cei care incearca sa ma distreze punandu-ma sa le cantaresc oferta. Asta e oarecum o invitatie catre rautate. Sau cel putin eu asa o percep.



Cel mai fericit mod de a agata este cel in care reusesti sa nu faci totul ca si cum ai purta o pancarda pe care scrie publicitate. Cu alte cuvinte, tot ce veti citi ulterior a fost platit ca sa apara, ca altfel nu ar fi fost considerat a fi suficient de interesant ca sa acordam macar o linie. Cel mai finut este, dupa parerea mea, sa incepi cu o masa semiformala in care totul este clar, dar nimic explicit, in care eu ma invart dupa cum am chef si celalalt tot dupa cheful meu. Dar totusi, macar asa, de ochii cerului de deasupra, ne prefacem ca nu pricepem ce se intampla. Si tot ca din intamplare si fara suparare ii dam celuilalt unde verde sau rosie.



Alta este insa situatia la o propunere concreta. Daca vine cineva si iti insira toate cele pe care le poseda – prima enciclopedia britanica, sau cel mai probabil locatia garajului si marca masinii – nu mai ai mare cale de intoarcere – ori injuri ori dai ochii peste cap de extaz.

“Vai, si ai citit tu toti autorii aia / cunosti tu toate vipurile alea / ai fost la Monte Carlo? Doamne, te rog, hai ca nici macar sa nu mai asteptam sa mergem intr-un spatiu privat… hai aici la buda, sa imi transferi cat mai repede toate cunostintele, experientele si posesiunile tale.

Si spui ca ai masina decapotabila? Desi, stii ce, daca stau bine sa ma gandesc, pana si buda mi se pare prea departe. Descheie-te cat mai repede la pantaloni ca nu mai rezist. Ma intelegi, eu fata finuta, dar cand dau peste o asemenea valoare, capul meu se invarte cu totul.

Oh, de cand asteptam un barbat adevarat ca tine sa ma ridice din baltoaca, sa ma faca si pe mine, nu stiu cum sa spun, demna. Da, desteapta, asa cum ma face si detergentul cu care imi spal lucrurile. Doamneeee, nu credeam ca vei mai aparea vreodata!”