Hot City - Cultura urbana feminina

In vremurile in care cuplul Columbeanu era la moda, s-a ridicat cumva in mintea tuturor problema diferentei de varsta intr-un cuplu. Imi amintesc ca fara sa vreau si aproape in ciuda vointei mele, insa obligata de agresivitatea mediatica, am acordat cateva clipe de gandire ideii aduse in prim plan de celebrul cuplu, diferenta de varsta.

Daca motivele fetiscanei inalte si prostute de a se afla in relatia Columbeanu imi erau oarecum clare, motivele lui mi-au ramas vreme de ani de zile umbrite de prejudecati si ignoranta. Asta pana cand proaspatul meu amant mi-a aratat de ce Irinel o placea atat de mult pe Monica.

Eram la cea de-a patra sau a cincea intalnire ilicita cand el, tanarul si saracul meu amant, m-a intampinat la usa cu o expresie serioasa si usor melancolica. Expresie ce i se potrivea atat de putin incat o nuca in perete ar fi fost de-a dreptul invidioasa.

Fruntea incordata, colturile gurii fortate in jos si ochii umezi de la tot acest efort m-au binedispus pe data. Mi-am dat seama ca baiatul acesta inocent se pregateste sa ingenuncheze, sa apuce cu atentie presul de colturi si apoi sa ma plimbe cu el prin casa pe toata durata vizitei mele. Cu greu m-am abtinut sa nu rad fatis.

Spre surprinderea mea s-a dezbracat promt, m-a dezbracat cu atentie si pe mine si a inceput actiunea fara sa sufle un cuvant despre motivul tristetii simulate.

Inchipuiti-va acum un baiat tanar si cu trasaturi atragatoare insa contorsionate in efortul unei mahniri pe care nu o simte ce face dragoste cu amanta sa in modul cel mai solemn si mai melancolic de care este el in stare.

Inchipuiti-va o gura mica si umeda stransa si o privire abatuta ce incearca sa mimeze martirajul, totul acompaniat de un corp viguros si puternic ce se misca vesel in acuplare. Ma intelegi probabil cand va voi spune ca nu am mai rezistat si am inceput sa rad cu o pofta si niste hohote demne de o situatie mai putin penibila.

Pentru un moment el m-a privit surprins si trist in mod real datorita jignirii, si-a reluat insa expresia fals melancolica si ritmul in mod real vesel fara a-mi spune nimic. Dupa ce am terminat, in timp ce ma imbracam pentru a pleca m-a informat scurt si cu cata demnitate a putut ca ar avea nevoie de un mic imprumut.

Am scos din portofel suma, deloc nesimtita, si am asezat-o cu grija pe un scaun vechi aflat langa pat. Ah, cum am evitat la limita cliseul de a-i lasa banii pe noptiera datorita lipsei uneia. In ciuda opiniei pe care ar putea-o avea unii, gestul acesta mi-a produs o imensa placere. Aproape la fel de mare cu cea pe care am simtit-o cand am semnat actele pentru prima mea masina.

Pe loc am simtit bucuria aceea salbatica de a poseda si mi-a incoltit in minte gandul ca daca as vrea, as putea distruge cu un singur gest obiectul acesta pe care il am in proprietate fara a pati nimic. Pur si simplu pentru ca imi apartine si pentru ca pot. Stiam ca teoretic nu as avea cum sa il distrug pe baiatul acesta dragut, cu toate acestea placerea de a poseda nu mi-a fost stirbita cu nimic.

Acum cand stabilisem (pentru ca incepand de atunci saptamanal i-am oferit cate o mica suma de bani) ca el depinde oarecum de mine, ca iubeste cel putin o parte din fiinta mea, am inteles si am apreciat bucuria bosorogilor decrepiti de 70 de ani de a intretine o amanta ce le-ar putea fi nepoata. Nu e nici pe departe vorba de placere sexuala. E vorba doar despre putere.

Dar ce spun eu aici, si sexul e tot un joc al puterii. Doar ca eu reusisem cu cativa lei sa imi cumpar, macar temporar, privilegiul de a sta - la modul figurat - intotdeauna deasupra in pat. 

Nici macar in ziua nuntii mele complicate nu m-am simtit atat de fericita ca atunci cand coborand din blocul acela jegos am simtit ca detin prima mea fiinta. Cine are nevoie de copii cand poti avea amanti?