Asteptam saptamana trecuta la medic cand brusc mi s-a facut dor de sotul meu. Il vazusem dimineata, vorbisem la telefon in urma cu o ora si dupa mai bine de 10 ani de casnicie sa ti se faca brusc dor de sotul tau e mai mult un motiv de jena decat de mandrie.
In ciuda constientizarii situatiei ridicole in care ma aflam, nu mi-am inabusit dorul neasteptat ci profitand de asteptarea plicticoasa m-am afundat in fantezie. I-am vazut chipul atragator, zambetul putin deplasat spre dreapta, ticul nervos si mi-am dorit ingrozitor de mult sa fie langa mine.
Mi l-am imaginat asezat pe scaun langa mine si m-am vazut coborand pe podea in fata lui atingandu-i seducator picioarele, scotandu-i incet sosetele si incepand sa ii masez talpile obosite dupa 12 ore de munca. Mi-am imaginat cat de fericit si de recunoscator ar fi ca il ajut sa se relaxeze, cat de incantata de mine as fi eu pentru ca il fac fericit, si m-am intristat pana la lacrimi.
De ce nu m-am imaginat dezbracandu-l si imbratisandu-l cu tot corpul meu asa cum adesea o fac cand ma gandesc la amantul meu tanar? Pentru iubirea a ucis pasiunea.
Nu inteleg de ce toata lumea sustine ca obisnuita, timpul sau chiar rutina tocesc dintii ascutiti ai pasiunii cand singura care sleieste putin cate putin pasiunea este iubirea.
Rutina, timpul si obinuita nu sunt decat martori neputinciosi la moartea inceata si dureroasa a pasiunii ce ne arde la inceputul fiecarei relatii. Plecam la inceput de drum cu pasiunea intr-un buzunar si iubirea in celalalt doar pentru ca dupa 10 ani sa ne trezim ca buzunarul pasiunii e gol iar cel cu iubire dragostea este atat de plin incat se revarsa.
Pasiunea este egoista, asta o stie toata lumea, pasiunea vrea totul, acum, in cantitati enorme, iar iubirea pe " toate le indura, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda". In timp, una dintre ele va pierde.
Daca iubirea este invinsa se ajunge la banala ura maritala ce otraveste atat de multe cupluri incat aproape ca nici nu o mai observam in jurul nostru, daca pasiunea pierde, se ajunge la armonie conjugala.
In cazul meu iubirea a castigat, am o relatie minunata cu sotul meu. Insa lipsita de pasiune. Astfel ca suplinesc prin lungi sedinte de "impasionare" cu amantul meu.
Presupun ca e mai bine decat sa ne uram de moarte petrecandu-ne zilele incercand sa ne calcam unul pe celalalt in picioare.
Leapsa: Cu pisica pe tricou
Appreciate it for sharing your cool web page.
Unghii cu probleme. Tipuri
itsxqzws
Afectiunea se scurge prin buzdugan
Eu cred ca articolul acesta precum si altele scrise sunt fie inventii foarte...