Hot City - Cultura urbana feminina

Cand eram copil imi imaginam ca mama mea e Samanta, stiti voi, vrajitoarea cu chip de gospodina dintr-un serial al vremii respective. Mi se parea ca prea le face si le stie ea pe toate. Am inteles mai tarziu cat de greu ii era si am apreciat-o si mai mult. Acum cred cu convingere ca ea era o mama cool a vremurilor sale.

Mama muncea, in vreme ce toate vecinele noastre stateau acasa. Cu timpul s-au angajat si celelalte insa a mea era mai cool ca facuse treaba asta inaintea lor. Astazi este exclus sa nu ai nici o ocupatie si sa fii totusi cool mom.

Ea avea cele mai frumoase rochii pe care ochii mei de copil le vazusera. Aici gasesc ca se aseamana cu mamele cool de azi care au si ele rochii frumoase, insa asemanarea se opreste aici. Mama avea doar 3 rochii frumoase pe cand noi azi……

Mama scria scrisori lungi bunicilor si prietenelor ei din copilarie, iar noi eram aproape singurii din bloc care primeam si raspunsuri la scrisori. Acum, cool mom scriu mailuri lungi prietenilor, asta in cazul in care nu-i au in lista de mess sau nu-i urmaresc pe twitter. Bunicii primesc cate un telefon din cand in cand , iar plicurile nu isi mai au rostul intr-o casa azi.

Mama avea un jurnal in care nota intamplarile cele mai interesante pe care le traia. Chestii legate de copii, sot, serviciu, prieteni, timp liber sau discuri de vinil care ii placeau si pe care nu si le permitea intotdeauna. Mamele cool de azi au blog unde scriu toate astea si isi permit cu siguranta orice album de muzica le place.

Copiii unei mame moderne mergeau duminica intr-un parc cu aer curat, la filmul bun sau rau care rula la cinematograful de provincie si la cofetarie, pentru prajitura Dobos. Copiii mamelor de azi merg in parcul cel mai apropiat de casa,, filmul bun il vad la home cinema si prajitura Dobos o face mami ca prin minune in cateva minute, dintr-o cutie frumoasa luata de la supermarket.

Mamele noaste nu auzisera de detergent automat. In cel mai fericit caz aveau masini de spalat Albalux, de care erau foarte mandre. Mamele de azi nu-si imagineaza ca mai exista si detergent manual si il cumpara din greseala . Uneori nu-si dau seama decat atunci cand e prea tarziu si baia lor e plina de o spuma densa, alba si lipicioasa.

Machiajul atunci. Din punctual asta de vedere mama nu era prea cool daca stau acum sa ma gandesc bine. Am crescut cu un creion verde de ochi si un ruj rosu. Probabil ca rujul, pe care il folosea mai des l-a mai schimbat dar creionul cred ca il are si acum. E adevarat ca se facuse mic, mic, insa ani la rand a fost 50% din trusa de machiaj a mamei.

Machiajul acum. As putea sa vorbesc doua zile numai uitandu-ma in portfardurile mele. Crème (de ochi, fata, maini, corp,unchii, cacaie….) fonduri de ten (mai goale, mai pline, mai mici mai mari mai inchise mai deschise), pudre, rimeluri, creioane de ochi si sprancene, rujuri, etc. Asta nu inseamna ca le folosesc pe toate o data dar din cand in cand vine randul fiecaruia. Oare cum putea mama sa traiasca fara crema de fata?

Recitind comparatiile de mai sus ma gandesc ca fiecare generatie are bune si rele la care se adapteaza si pe care le traiesc cu intensitate . Este valabil si pentru mamele de ieri si de azi. Oare fetele mele or crede despre mine ca-s Samanta?