Eu am tot asteptat sa-mi treaca buba asta caraghioasa de-a dreptul. Am dat cu diverse pomezi, am fost la vraci, am mancat rodii si am petrecut timp chiar si la mall. Dar ea e tot acolo, pe umarul meu stang, si se pare ca e acolo sa stea.
Buba am capatat-o in lupta dreapta cu un reprezentant de sex opus. Eram sigura ca o sa-mi treaca de tot, doar ma mai luptasem cu tot armamentul din dotare si alte dati. Dar acum nu si nu. Lucrurile nu se schimba orice-as face. Asa ca nu pot decat sa presupun ca exista iubiri care te insemneaza cu fierul rosu, ca pe vite. Si te lasa asa pentru mereu, si nici ca ai ceva de comentat.
Lumea stie ce inseamna cicatricea mea mai roz decat normal si trebuie sa recunosc ca asta e destul de penibil. Eu port doar rochii potrivite, care sa ascunda ce am patit, ca nu ma simt confortabil sa-mi port betesugurile in public. Dar cand cicatricea pulseaza, pot eu sa aplic cu miscari circulare pe decolteu tot fondul de ten din lume. Cicatricea e vie si lumea o stie.
Daca esti harnic si esti genul care te indragostesti cu ravna, ai parte de iubiri si iubiri. Dupa ce se termina, unele raman asa, ca o ceata de dimineata care se ridica din pamant, cand esti la tara. Miros frumos dar nu poti pune mana pe ele, ca nu exista. Altele sunt uimitoare chiar si pentru tine: te uiti la ele, le impungi cu degetul si nu-ti vine sa crezi ca tu ai iubit acolo si inca destul de patimas, din ce poti sa-ti aduci aminte.
Exista si iubiri concrete la care poti sa te uiti cu obiectivitate si sa zici ca acolo ai facut o treaba buna. Sunt asa de palpabile incat ti se pare ca, la o ananghie, pot fi resuscitate. Dar ce bine ca cele care te insemneaza cu fierul rosu sunt putine, caci altfel doar cu greu ai putea face fata unui asemenea asalt fizic si psihic. Sa fim seriosi, cu cate cicatrice din astea mari poti sa defilezi prin viata ca si cum nimic nu s-a intamplat?
Cand e vreme rea si asta inseamna ca nu esti ocupat cu nicio alta iubire, mica, medie sau mare, iubirea care te-a insemnat cu fier rosu te scoala noaptea din somn. Cicatricea se umfla si tresalta, mai ales in noptile in care ploua. Iti vine sa pleci dar n-ai unde sa te duci sa fie bine, iti vine sa stai dar nu prea ai de ce. Ce porcarie.
Iubirea care lasa un asemenea semn nu a fost doar mare ci si chinuitoare. Prin urmare sunt recunoscatoare ca am o singura asemenea cicatrice si ma descurc si eu cu ea cum oi putea. Dar trebuie sa fiu atenta, pentru ca nu stiu daca imi mai permit o asemenea infierare. Voi aveti? Unde? Cum, si de ce?
Leapsa: Cu pisica pe tricou
Appreciate it for sharing your cool web page.
Unghii cu probleme. Tipuri
itsxqzws
Afectiunea se scurge prin buzdugan
Eu cred ca articolul acesta precum si altele scrise sunt fie inventii foarte...