As vrea sa spun ca acesta este un articol despre cat de gingase si fragile sunt femeile, ceva in stilul desenelor pe care le aveam in cartile de povesti din copilarie. Dar nu, nu se refera la acest mod romantico-fantezist de a privi femeia, ci la obisnuinta lor de a se agata de cei din jur din slabiciune.
Cu totii am trecut prin asta, mai mult sau mai putin, unele din noi obisnuim sa o facem in continuare. E o atitudine care ne leaga de iubit, ne creaza dependenta de el pentru a ne simti bine. Si aceasta dependenta ia nenumarate forme, in functie de obisnuinte ne-am format in timp sau de ce anume se spune in anturajul nostru ca e normal sa primeasca o femeie daca este iubita.
Eu, de exemplu, am avut o adevarata obsesie cu deplasarea mea dintr-un loc in altul care, gandeam eu, ar trebui asigurata de iubit. Eram in stare sa nu ies nicaieri seara daca nu venea sa ma ia de acasa. Eram suparata cateva zile daca nu ma aduna de prin oras de la saloanele de sport sau cosmetica pe unde ma duceam. Mi se parea complet normal sa faca pe soferul pentru mine. Iar daca refuza, tragedie ingrozitoare. Insemna ca nu ma iubeste, ca e egoist si indiferent. Nu mai dadeam mult timp relatiei pana sa se sfarseasca. Acum, de cand mi-am luat propria masina si am invatat sa o conduc, imi dau seama ca eram un mic teorist.

Pe langa aceasta dependenta care tine de confortul fizic, diferita in functie de modul in care ne-am dori sa fim rasfatate, exista si o dependenta a confortului psihic, mult mai periculoasa, consider eu. Este dependenta data de incapacitatea de a te simti bine in momentele in care iubitul nu este langa tine sau are alte preocupari decat persoana ta.
Femeile au un stil derutant de a se abandona in relatia lor romantica si asteapta acelasi tip de abandonare si din partea partenerului pentru a se simti linistite. Abandonarea se manifesta prin permanenta concentrare asupra celuilalt si a momentelor petrecute impreuna. Orice lucru care li se intampla isi capata valoarea doar in functie de modul in care poate afecta relatia. De exemplu, daca iei un examen nu te bucuri pentru faptul ca ai muncit si ai reusit, ci pentru ca te poti mandri cu asta in fata iubitului. Asa iti pui propria viata pe plan secund, dandu-i celuilalt toate sforile.
Desigur ca o astfel de abandonare scade foarte tare nivelul de siguranta. Si atunci, pentru a te simti linistita, ceri in permanenta de la celalalt asigurari ca totul este minunat, ca nimic rau nu ti se poate intampla venind din partea lui, ca va fi mereu langa tine. Iar asta trebuie demonstrat prin propria sa abandonare. Ti se pare normal sa nu mai aiba alte interese mai importante decat tine. Clipele petrecute alaturi de tine sa fie tot ce poate fi mai extraordinar in viata sa. Daca auzi ca s-a simtit minunat cand s-a urcat in cine stie ce model extravagant de masina sau la un concert cu prietenii incepi sa te simti tradata si sa te intrebi asupra trainiciei relatiei.
Aduni toate aceste frici marunte si nimic nu iti mai poate reda siguranta pe care singura ai abandonat-o. Cersesti in permanenta gesturi si cu cuvinte care sa te repuna pe picioare. Dar nimeni altcineva decat tine insati nu o mai poate face. Tu esti cea care trebuie sa constientizezi cat ti-ai saracit viata si ce presiune pui pe umerii celuilalt pentru ca situatia sa se schimbe. E pur si simplu momentul sa interpretezi altfel ceea ce se intampla in viata ta. E timpul sa intelegi ca starea ta de bine e legata in primul rand de tine si de nimeni altcineva. Atunci siguranta si capacitatea ta de a trai pe propriile picioare vor reveni.



























Leapsa: Cu pisica pe tricou
Appreciate it for sharing your cool web page.
Unghii cu probleme. Tipuri
itsxqzws
Afectiunea se scurge prin buzdugan
Eu cred ca articolul acesta precum si altele scrise sunt fie inventii foarte...