Hot City - Cultura urbana feminina

Venetia secolelor XVI si XVII este marcata de prezenta curtezanelor, aceasta fiind una dintre perioadele din istorie in care prostitutia a ajuns foarte raspandita. In Venetia renascentista se gaseau doua tipuri de curtezane, curtezanele de lux, care puteau fi usor confundate cu nobilimea din cauza hainelor luxoase si a bijuteriilor, si curtezanele din clasele de jos, care erau adesea identificate cu prostituatele. Curtezanele sarace isi faceau veacul la celebrul pod Rialto, unde isi agatau clientii. La jumatatea secolului al XVI-lea, in Venetia existau mai mult de 100.000 de curtezane.

Curtezanele de lux erau intretinute de nobili si de tot felul de barbati importanti din epoca, care le ofereau case si haine dintre cele mai extravagante. Ele aveau clienti aproape in fiecare seara si castigau extrem de bine. Majoritatea curtezanelor de lux erau foarte versate in arta amorului si aveau haine potrivite pentru casele regale. Curtezanele influentau destul de mult viata politica a vremii si de multe ori se spunea ca deciziile politice se luau in patul curtezanelor.

Haine si accesorii din secolul XVI gasiti aici .

Pentru ca nu se mai facea nici o distinctie intre o femeie cinstita si o curtezana, regalitatea a dat o lege prin care acestea nu mai aveau voie sa se imbrace luxos, adica sa nu mai poarte bijuterii, haine din matase si alte accesorii pretioase. Curtezanele au inceput sa poarte pelerine si masti, acesta fiind un semn prin care ele puteau fi recunoscute.

Cele mai faimoase curtezane din Venetia secolului XVI au fost Veronica Franco (1546-1591) si Tullia D’Aragona (1510-1556). Se spune despre Veronica Franco ca era de o frumusete rapitoare si nimeni nu-i putea rezista. Inca de la o varsta frageda, Veronica a primit de la mama ei, fosta curtezana, o educatie aleasa si a fost invatata sa-si foloseasca abilitatile cu care natura a inzestrat-o pentru a-si gasi un mariaj profitabil, care sa o plaseze in inalta societate. Veronica Franco a patruns foarte repede in cercurile nobilimii, unde era foarte respectata atat pentru frumusetea, cat si pentru inteligenta ei. In 1574, ea si-a petrecut o noapte cu Henric al III- lea al Frantei si l-a convins sa le fie aliat italienilor in viitoarea campanie militara anti-otomana.

In timpul ciumei din 1575, Veronica si-a pierdut aproape toata averea si a parasit Venetia pentru doi ani. Pentru ca era o persoana influenta in epoca, Veronica Franco nu a fost scutita de ochiul necrutator al Inchizitiei, care a acuzat-o in 1580 de vrajitorie, in sensul ca a fermecat barbatii, iar apoi a profitat de ei. A ramas celebru in istorie discursul Veronicai Franco in fata Inchizitiei, care s-a aparat cu inteligenta si a vorbit despre statutul curtezanelor. Pentru ca multe curtezane traiau in mizerie cu copiii lor, Veronica Franco a luptat pentru a convinge autoritatile sa construiasca o casa pentru prostituatele sarace, lucru pe care l-a si reusit.

Veronica Franco a ramas un membru activ in cercurile literare si a scris doua volume de poezii. In 1580 ea a si-a publicat intr-un volum scrisorile din tinerete. Poeme ale Veronicai Franco puteti citi aici

Tullia d’Aragona, ca si Veronica Franco, a fost invatata de mama ei sa devina curtezana, insa spre deosebire de aceasta, Tullia nu era considerata o frumusete in vremea ei, mai ales ca avea nasul coroiat si buzele subtiri. Faptul ca nu era blonda si cu forme voluptoase, acestea fiind cateva din standardele vremii de frumusete, nu i-a stirbit cu nimic farmecul si erotismul. Tullia compunea versuri, filosofa si canta la lauta, abilitati care au trezit dragostea nestavilita in multi poeti faimosi ai vremii. Printre iubitii ei celebri s-au numarat magnatul Filippo Strozzi, Emilio Orsini, care a fondat Societatea Tullia cu sase cavaleri care sa-i apere onoarea, poetul Bernardo Tasso si multi altii. De la Tullia d’Aragona au ramas cateva poeme si o lucrare cu dialoguri despre dragoste, care l-a influentat inclusiv pe Marsilio Ficino, acesta scriind despre natura dorintei sexuale din perspectiva Tulliei.