Hot City - Cultura urbana feminina

De ce m-a parasit, de ce, de ce, ne tot framantam noi, cand nu ni se spune de-a dreptul “stii, m-am indragostit de altcineva”.

Scuza asta, cu iubesc alta femeie, este singura pe care o acceptam ca fiind valabila si nu prea mai avem ce spune. Ne doare, e cumplit, ne zbatem, ne curge sange din nas, cadem pe jos is ne zvarcolim, e cumplit, dar e clar. Incercam sa aflam cum arata femeia cu pricina ca sa intelegem mai bine de ce ea si nu noi, dar acceptam. Ne dam seama, chit ca nu ne pica bine la socoteala, ca dragoste cu sila nu se poate face. Desi fiecare dintre noi am fi dispuse sa incercam si varianta asta, macar un pic.

Dar cand barbatul are intelepciunea sa nu explice de ce ne paraseste, taman atunci dovedim noi o totala lipsa totala de istetime. Intra in noi cornila si ne ispiteste si ne indeamna sa aflam neaparat de ce. De ce, de ce a ales sa nu vrea sa mai intre in noi cu sexul lui. Oare are alt sex la dispozitie? Mai bun decat al nostru? Mai umed, mai mic, mai versatil, mai roz? Exista alt sex de femeie mai bun decat al nostru? Atunci sa zica asta.

Vad ca nu zice. Inseamna ca e altceva. Atunci oare de ce nu mai vrea sa-i facem cafeaua. De ce nu ne mai lasa pe noi sa avem grija de el cand e bolnav. Si altele asemenea. Tot ce pot sa spun despre asta e ca tot raul spre bine. Adica sunt absolut sigura ca e mult mai bine sa nu stim de ce, decat sa stim adevarul. Si asta pentru ca sunt foarte convinsa ca, odata ce ni s-ar arata in toata splendoarea lui, nu am putea sa-l ducem, atat de cumplit ar fi. Mai cumplit mult decat faptul ca are o gagica noua.

Bine face barbatul ca nu explica exact motivele simple doar hidoase care au stat in spatele deciziei. Inspirat barbatul ca balmajeste ceva de neinteles acolo sau minte grandiose, in loc sa ne spuna adevarul cu fata neumana.

Pentru ca, sa vedem. Cred ca doar cu greu poti sa mai traiesti linistita cu ideea ca iubitul te-a parasit pentru ca te-ai relaxat si te ingrasasei prea tare, in ultima vreme, si ii era sila sa te vada goala. Si cred ca e complicat sa fii cooperanta cu ideea ca tocmai ti s-au dat papucii pentru ca iti miroase gura, din care oricum iti ies 72% din timp numai cuvinte acre, de pisalogeala in suportabila.

Aflu des de la barbati prieteni de ce-si parasesc iubitele. Aflu si mai des de la femei de ce si-au lasat barbatii balta. Noroc ca barbatii nu se intreaba asa de tare de ce. Toti au preferat sa inventeze ceva sau sa pastreze o tacere stresanta pentru (fostul) partener. Si ala sufera rau de tot o vreme, pentru ca nu stie de ce. Si nici n-o sa stie niciodata, slava Domnului, ca altfel ar suna la nine one one. Partenerii sunt lasati pentru ca sunt plicticosi, lenesi, grasi sau sprituiesc prea des sau le sunt fumatori si asta e insuportabil. Asta ca sa fiu superficiala.

Pentru ca oamenii sunt parasiti si din motive profunde, dar la fel de rele. Sunt dati deoparte pentru ca au valori derizorii in viata si planuri ridicole de viitor, care-i transforma in niste fantose in fata partenerului. Sunt aruncati ca o soseta purtata prea mult pentru ca dau rau in societate alaturi de partener. Si de obicei fac asta prin modul in care se imbraca si se exprima sau pentru ca se trezesc vorbind si razand dezinvolt despre lucruri pe care nu le inteleg.

Ce lux mi se pare sa nu afli de ce ai fost parasit. Probabil ca nu ai mai reusi sa te refaci usor. Asa, daca esti confruntat doar cu nestiinta, poti sa speri ca omul care te-a lasat e pana la urma doar nebun. Si ca n-a vazut magia ta. Lume, lume, sa nu mai incercam sa aflam adevarul cu tot dinadinsul. Ca s-ar putea sa chelim pe loc, odata confruntati cu el.