Daca admiratie e, totul e

Autor: sana

Pentru a sta cuminte langa un barbat, trebuie musai sa-l admir. Asta imi tine mie de foame atunci cand sunt intr-o relatie.

Bine, sigur ca pot sa raman in cuplu o vreme, chiar indelungata, si fara sa simt asta, adica admiratia fata de partener. De fapt din pacate cea mai mare parte a timpului asa mi-o petrec: in lipsa sentimentului si totusi alaturi de cineva. Insa cand lucrurile stau in felul asta, trebuie sa recunosc ca ce se intampla acolo, intre noi, nu este in interesul nimanui. In timpul asta eu ii mananc lui ficatii iar el se apara de mine cum poate mai neplacut. Ce mai, armonie totala…

Lucrurile functioneaza asa. Daca admiratia mea pentru el ramane intacta sau, si mai bine, creste, atunci toate bune si frumoase. Eu devin o zana pusa numai pe fapte bune si dau din bagheta isteric si cu ravna in preajma barbatului cu pricina. Am grija sa aiba tot ce trebuie si sunt eu capabila sa obtin. Sunt entuziasta si nu precupetesc niciun efort pentru a ma asigura ca ii i-e bine.

Admiratia pentru barbatul de langa mine ma transforma intr-o femeie toleranta nevoie mare, o femeie cum as vrea sa fiu mereu, de s-ar putea. As fi dispusa sa platesc si o taxa lunara pentru sentimentul asta, mai ales ca termin acum leasingul si am o pozitie libera la mine in buget. Doar ca admiratia nu vine cand ai nevoie de ea si de fapt habar n-am cum de se instaleaza, pot doar sa ma bucur cand apare.

Sigur ca sunt lucruri care nu-mi plac la barbatul pe care il admir si ca procesul meu de admiratie e selectiv si inteligent (vreau sa cred). Dar pentru ca per total imi da cu plus, rasfrang din multumirea mea si asupra zonelor mai greu de inghitit si le colorez in ceva mai digerabil, mai roz. Cand admir un barbat, sunt neobosita si am chef de viata la orice ora din zi si din noapte.

Nimic in relatia cu pricina nu e prea greu. Sunt binedispusa si am chef sa orice. Imi trag destula energie vitala din cum merg lucrurile intre noi incat sa mut unul, doi munti din loc in fiecare zi. Admiratia ma face sa eman energie buna si, cand energie buna dai, taman asta ti se intoarce inapoi. Ce lux.

Daca insa descopar ca lebada mea e de fapt cioara mea, si de obicei asta se intampla cu o viteza alarmanta, ne impotmolim. Caci ce bine ma mai pricep eu la demontarea barbatului! Sa sara cineva din public cu o medalie de aur, sa ma rasplateasca public, asta va rog. Desi la inceput pare ca m-am aciuiat langa barbat pentru a-l cladi si a-l ridica in slavi, de fapt atunci cand nu e ce-mi trebuie sunt tare eficienta in a face bucati o statuie pe care am ridicat-o singura si cu multa truda.

Daca admiratie e, totul e. Si ea e asa de vecina buna cu alte sentimente nobile.