Cum se cultiva misterul?

Autor: sana

Femeile care stiu sa invarta barbatii pe degete le avertizeaza pe celelalte femei, mai slabe de inger si mai romantice, ca o convietuire de succes cu un barbat presupune multa strategie. Asa o fi, ca prea zic ele cu foc.

Probabil ca pentru insirarea strategiilor urbane pentru relatii fericite avem nevoie de o carte. Cum aici am un spatiu suficient doar pentru cate cuvinte ar intra pe un A4, trebuie sa ma rezum la o idée. O aleg pe cea care se refera la pastrarea misterului. Femeile smechere spun ca pentru un barbat care sa te priveasca cu ochi dulci toata viata, trebuie sa te pastrezi misterioasa.

Imi place si mie ideea asta, si la prima vedere ridic mana repede si spun ca sunt de acord si ca o sa fac asa de azi inainte. Misterul este opusul monotoniei, cred ca sunteti de acord. Prin urmare cand el se risipeste si ramai cu adevarul gol-golut, se naruie si ramai cu te miri ce.

Doar si mie imi plac barbatii misteriosi, care nu isi varsa catre mine toate ungherele sufletului lor, cu bune si cu rele. Imi plac barbatii care au colturi secrete, numai ale lor. Bineinteles, nu sunt de acord ca in acele colturi secrete sa locuiasca alte femei. Dar ei pot sa tina acolo fantasme, unelte, vise, tehnologie, pareri si prieteni imaginari.

Dar oricat m-as cazni, nu e chip sa inteleg ce trebuie eu sa fac pentru a putea sa-mi pastrez misterul in fata unui barbat pe care aleg sa-l aduc in viata mea. Cand femeia si barbatul se plac, incep sa petreaca foarte mult timp impreuna. Se intampla, prin urmare, ca ei sa fie martorii unor scenete casnice care distrug cu picatura chinezeasca ceata si misterul bun care era tesut intre iubiti.

Cum as mai putea eu sa-mi pastrez misterul in fata lui si deci in felul asta sa-l fac sa fie mereu iubitor si in priza, daca se intampla sa fie prin preajma mea cand am sindrom premenstrual acut? Adica eu marai si fornai si sunt tafnoasa si-mi sare tandara din orice si el stie ca sunt in perioada aia a lunii. Pai si cand te supui naturii si actionezi hormonal evident, nu prea mai ramane urma de mister. Esti un mamifer, chiar daca neimblanit. Un mamifer si cam atat. Si, permiteti-mi sa arat cu degetul catre evidenta: un mamifer nu prea are mistere, ci se guverneaza dupa legi simple, perfect intuibile.

Si, de partea cealalta, eu cum as mai putea sa-l consider un Rahan urban, daca stiu exact cat sta in baie dimineata si banui si de ce? Cand il vad cat si cum boleste de la o simpla raceala pe care eu o tratez din varful buzelor, fara sa ma urc in pat, aura de mister i se topeste ca o inghetata dupa-masa la ora 3, vara.

Misterul, bata-l vina, e intretinut de niste sincope in relatie. De lucruri pe care reusesti sa le tii doar pentru tine si poate e mai bine asa. Dar cand imparti un spatiu mic, de bloc, eu cred ca mare mister nu mai poate sa mai dainuie intre parteneri. Sforaitul, buna oara, omoara misterul cu prastia. Poate ca misterul reuseste sa supravietuiasca daca partenerii isi ascund cu insistenta lucruri unii despre altii si devin niste mincinosi.

Poate ca e bine sa fugi din relatie cand ti-a scazut salariul si esti devastat de niste griji meschine, care ti se astern pe fata. Poate ca trebuie sa dispari misterios la niste rude la tara cand ai hemoroizi si/sau faci o interventie complicata la dentist, din care iesi cu falca umflata. Poate ca atunci cand te duci sa-ti epilezi mustata, trebuie sa zici ca mergi sa bei o cafea cu o prietena. Si in felul asta complicat, aplicat de catre ambii parteneri dar mai ales de catre femeie, poate reusesti sa pastrezi o aura de mister.

Caci daca lasi la vedere si nu pitesti sub pres lucrurile simple si normale, care se intampla oricui, misterul pleaca si inteleg eu ca nu mai faci nicio branza.