Hot City - Cultura urbana feminina

Suntem implicati intr-un cuplu si avem niste bani. Apoi avem niste actiuni si deci cheltuieli pe care le facem singuri si altele, pe care le depanam impreuna, in concubinaj. Cum procedam? Si nu ma refer la situatia cand inca tatonam relatia si ne intrebam daca e bine sa-l lasam pe el sa plateasca ceasca de cafea, ci la o relatie stabila. In care cei doi participanti locuiesc impreuna si consuma lumina de la bucatarie, hartie igienica de la baie si drumurile cu taxiul catre locuri de pierzanie comune, unde beau beri cot la cot.

Stiu ca, teoretic vorbind, atunci cand sunt doi puterea creste. Si mai ales, spun gurile experimentate, creste puterea financiara si administrativa. Cica altfel platesti niste facturi, altfel sustii greutatea cosului zilnic, altfel planifici concedii. Creste, nu zic, puterea, atunci cand ai vrea, ca si program de weekend, sa ridici un bolovan greu de tot. Patru maini sunt mai smechere decat doua, asta e clar.

Dar cand nu vorbim de bolovani si lucram cu lucruri fine, imposibil de etichetat, banii in cuplu devin asa, un fel de chestie cu care nu stii cum sa te porti tu, femeie, ca sa iasa bine. Eu nu stiu niciodata, desi nu pot sa zic ca nu am avut relatii, ce trebuie sa platesc eu si unde sa ma opresc. Mi-e greu sa pricep cand incepe responsabilitatea mea si unde se termina a celuilalt.

Mi-e greu sa cred ca sistemul banii pentru nevoile casei se pun la comun si se tin intr-un sertar poate sa mai functioneze in timpurile astea moderne. Mama si tata asa faceau. Si mamele si tatii altora, oameni care au imbatranit impreuna. Dar nu vad cum se mai aplica asta acum. Pentru ca e clar ca acum femeile si barbatii au chef sa cumpere chestii destul de diferite, si din ce in ce mai multe.

Chiar daca amandoi zic ca sunt pentru casa si deci lucruri ce trebuie sa intre pe statele comune, de fapt sunt tot felul de traznai, si de-o parte si de alta, pentru gadilat setea de consum. E clar ca azi cumparaturile unei case nu se mai rezuma la carne pentru mancare si detergent pentru haine.

In plus, de unde sa stiu eu cum impart banii care se duc pe cadouri luate pentru ziua cuiva. Sa zicem ca mergem la o prietena de-a mea, pe care o cunoaste si partenerul meu. Dar el vine la petrecere asa, ca insotitor al meu, nu pentru ca o place in mod deosebit, ci pentru ca suntem un cuplu. Si si mie mi se intampla chestii extraordinar de asemanatoare cand e vorba despre prietenii lui. Cine plateste in cazul asta cadoul? Cum e bine?

Cat despre taxiuri si bauturi in oras, nu cred ca, odata ce ajungi sa ai o relatie lunga, in care imparti tot felul de lucruri, barbatul este in continuare cel ce trebuie sa plateasca tot ce consum eu, femeia. Muncim toti din greu si nu sunt tocmai vremuri in care sa ne etalam purtarile cavaleresti. Eu mi le platesc pe ale mele si el pe ale lui? Mereu?

Iar cand reparam ceva intr-o casa in care locuim in comun, cine plateste instalatorul? Ala care e acasa si l-a dus in baie si i-a explicat? Ala mai bogat? Sau ala mai priceput la chestii casnice?

Toate intrebarile astea generale si multe altele, mici si particulare, ma bantuie mereu cand locuiesc cu cineva. Si ma intreb daca nu cumva si veniturile fiecaruia, ponderea lor adica, ar trebui implicate in algoritmul asta de calcul al cheltuielilor comune pentru casa si divertisment. Adica ma intreb daca cel ce castiga mai mult ar trebui sa puna mai mult la o vacanta care l-ar chinui financiar pe celalalt. Sau nu, si ar trebui amandoi sa faca vacante modeste, ca sa fie dreptate.

Voi cum impartiti banii?