Hot City - Cultura urbana feminina

Pai da, pentru ca nu se poate altfel, mi-a trimis si mie mosul un cadou de Craciun. Frumos impachetat, nu am ce zice. Simtul sau estetic e de invidiat. Mai prost sta la capitolul glume proaste. Am un cadou, si acum ce ma fac? Cum se foloseste, va intreb pe voi? Ca suntem deja in iunie si inca nu i-am dat de capat.

Si ca sa nu va mai tin atat in suspans gandindu-va ca am primit un mini si vai de mine nu stiu sa il conduc si ma uit la el cu jale cum isi petrece singurel timpul in casuta sa numita garaj, va voi ilumina cu marturisirea ca este vorba de un el. 80 si ceva de kg. Inalt cam cat mine. Componentele respecta legea armoniei. Destept, nu-i vorba. Si umor pare sa aiba. Doar disponibilitate nu.

Pacat ca nu e totusi un mini. Va trebui sa am o mica discutie cu mosul pentru asa un cadou greu de utilizat. Macar mini-ul venea cu un intreaga carte de povesti despre cum se conduce, cu acte care validau un drept de proprietate, cu niste asteptari clare despre cum ar trebui sa se comporte si cu o lista gasibila pe net cu locurile in care ar putea fi reparat daca ceva scartaie din cand in cand.

Cadoul primit m-a facut instant sa imi umezesc buzele de placere, sa uit de buna crestere si sa il dezbrac repede, repede sa vad ce e pe dedesubt, dupa care, conform traditiei, sa imi doresc sa il duc acasa sa il pun sub brad, la masa, in dulap, aruncat pe pat sau oriunde pofteste. Dar el nu si nu. Ca are o individualitate. Ca are probleme. Ca ce bine si ce rau este in acelasi timp ca a ajuns el sa fie cadoul meu. C-o fi, c-o pati…

Cam confuz imi spun. Si mai si vorbeste!... lucru care ma pune pe ganduri. O fi venit stricat? Nu are cum sa nu faca rau atata personalitate care se manifesta. Doar stiu si eu, am vazut atatea filme cu jucariile care iau controlul asupra lumii, o zapacesc cu totul, o duc in haos si ne fac sa apelam la masuri de extreme de preluare a puterii din mainile inocentului devenit malefic. Imi intorc cadoul pe toate partile cautand butonul care sa il aduca sa faca ce imi trece mie prin cap si cand am eu chef. Dar nu e de gasit.

Cum nu ii dau nicicum de cap am trimis o scrisoare mosului:

"Draga mosule,

Multumesc frumos pentru cadoul de anul trecut. Am fost cuminte si il merit. E aproape cum l-am visat (dar asta deja stii, cum le stii tu pe toate ca un om mare). Banuiesc ca mi l-ai trimis ca sa imi faci placere. Doar tu nu esti pervers ca boss-ul meu care vrea sa evoluez invatand the hard way… deci, draga mosule, nu stiu cum sa o spun ca sa nu te jignesc, dar cadoul tau este stricat. Nu ma place, nu face ce vreau eu. Probabil nu stiu eu sa il folosesc.



Draga mosule, AJUTOR!!!!"