Hot City - Cultura urbana feminina

Sunt Sana Nicolau. Am 33 de ani dar in 3 saptamani fac 34. Pana acum nu am niciun copil. Si desi am un prieten care imi place mult si avem ceva istorie impreuna, nici nu pot sa spun cu mana pe inima ca abia astept sa ma reproduc. Si ca, chiar incepand de diseara, o sa fac tot posibilul sa raman insarcinata si sa isc niste pui vii facuti de mana mea.

Bun, acestea fiind zise, intervine urmatoarea situatie hilara. Discutam cu ariciul, sefa mea, despre procedura medicala numita laparoscopie, cea care opereaza omul cu niste tuburi, furtunase si o camera si nu il lezeaza prea tare, versus operatia clasica, care necesita brici. Si eu ma plageam ei ca aoleu si vai de mine, ce nedreptatita sunt eu, pentru ca am apucat sa fac o operatie pe abdomen in varianta clasica, cu cutitul. Si ca ce fraiera am fost, pentru ca nu m-am gandit ca asta o sa-mi restranga optiunile la nastere.

Ariciul, radical si lucid din fire, ridica o spranceana a neintelegere si ma intreaba direct in ce fel ma restrange. Si eu ma apuc senina, tot din fire, sa-i indrug ca uite, cand faci o operatie clasica pe burta, nu mai ai voie sa nasti normal. Si inca ceva: odata ce ai déjà taietura asta, nu mai ai voie sa faci decat maximum alte doua cezariane. Si asta ma supara tare! Cum am putut fi asa de anacronica sa aleg cutitul si sa-mi inchid astfel optiunile? Cand daca alegeam laparoscopia, totul imi era permis si lumea maternitatii era doar a mea.

Ariciul incepe sa se amuze copios si atunci imi dau si eu seama de comicul de situatie, generat de firea mea optimista, care crede ca eu sunt perfecta, doar ca mi-e contextual potrivnic. Acum m-am prins si eu ca sunt hilara din doua motive. Unu la mana: oricum, cand ai 30 si ceva de ani, nu te mai lasa nimeni sa nasti normal sau cum iti mai trece tie prin cap, ci iti face direct cezariana, asa ca despre ce vorbim aici. Si doi la mana, daca eu pana la varsta asta nu am am niciun copil la activ si nici nu ma chinui sa fac in momentul asta, adica acum cand vorbim, in loc sa stau pe net, atunci care sunt sansele sa vreau musai sa fac mai mult de 2 copii?

Dar asa e omul nostru, carcotas. Adica eu. Mie mi se parea ca trebuie sa fie medicina nemiloasa si progresele ei prea lente, combinata cu alegerea mea proasta de acum 10 ani cele care ma impiedica pe mine intr-un viitor incert sa fac cei 101 copii pe care mi-i doresc enorm. Dar ah, uite ca nici nu se pune problema de asa ceva. Cred ca marea schisma e sa vreau eu intai sa fac copii si apoi toate o sa tinda sa curga pe un fagas normal.

Pana atunci, insa, pot sa ma mai plang, in gluma, ca universul mi se pune dimpotriva. Cum, domnule sa fac eu copii, daca n-am voie sa nasc normal si sa fac macar 4? Omg, ce nedreapta este viata si taman cu cei care nu merita. Hihi. Tare, nu? Si totusi, ce pacoste: am voie sa fac doar doi copii.