Spatiul este o camaruta intima intr-o carciuma cu aer boem, situata intr-o veche casa de pe Lipscani. Are si un logo care te inspira la poezie: Absintherie Sixtina / “liberte, egalite, absinthe”. Pe metropotam gasiti o descriere a atmosferei acestui bar .

In camaruta cu recitiri este insa mult mai mult – este prietenie, este curiozitate, este emotie, sunt sentimente si cuvinte intelepte. Sunt rasete si imbarbatare. Sunt sfaturi. Si priviri sfredelitoare in magia cuvintelor. Sunt sperante ca se poate mai bine. Si o incredere neabatuta ca povestea, oricare ar fi ea, merita spusa.

Sau, in cuvintele initiatorului, Sorin Tudor, "imi doresc ca recitiri sa devina un spatiu al exprimarii frumosului si al creativitatii. Un spatiu in care autorii sa se simta in propria casa, asa cum cuvintele se simt acasa intr-o carte buna. Si, de ce nu, imi doresc ca recitiri sa poata fi locul din care "autorii lui maine" incep sa-si croiasca drumul spre librarii."

Iar apoi toata lumea se imprieteneste si mai tare la un pahar de absinth.

Textele citite le gasiti pe situl cenaclului. Mie cel mai mult mi-a placut aceasta parodie scrisa de Adi Ciubotaru.

Daca va plac cuvintele puteti veni. In fiecare miercuri, in acelasi loc. Eu am deja doua colege care si-ar dori sa isi citeasca cuvintele. Sa isi vada in ochi audienta. Sa le auda vocea atunci cand le comenteaza. Online nu este la fel de bine ca offline.

Ne vedem pe acolo cand ma intorc de la Roma. Si poate imi fac si eu curaj sa citesc si eu ceva. Pentru ca ei, participantii la cenaclu, ca niste oameni draguti ce sunt, te primesc si numai sa asculti. Fiindca stiu ca pana la final nu vei rezista si vei citi si tu. Niciun scriitor, fie el mai bun sau mai rau, nu rezista tentatiei.

Mai multe despre atmosfera de la reciri ca sa va faceti curaj sa veniti gasiti pe videoblogul pestrada.info.

Asa a aratat prima editie din proiectul Recitiri, care s-a tinut ieri la ora 4. Un cenaclu literar care ii ajuta pe scriitorii noi sa vorbeasca despre ceea ce iubesc ei mai mult – cuvintele.