Hot City - Cultura urbana feminina

Cand eram mai mica imi inchipuiam ca tare mult m-ar mai atrage sa calatoresc in toata lumea si sa fac reportaje despre cum este sa duci o asemenea viata. Vai ce interesant, ia sa vedem cum ar fi sa mananc o caracatita cruda si sa dorm pe un pat suprapus la un motel de autostrada. Doamne sfinte, nu! Noroc ca nu s-a intamplat, ar fi fost cel mai mare cosmar: imi place confortul si chiar nu as baga niciun fel de ciudatenie in gura. Ca sa nu mai spun ca urasc sa fiu filmata.

Drept pentru care sa refacem topul, sa fie unul ceva mai realist, bazat pe modul in care sunt eu de fapt. Deci care ar fi cele cinci meserii pe care mi-as dori sa le am?

Fotograf de peisaje. Are legatura tot cu plecarea de acasa catre zari necunoscute, dar fara a-ti impune cineva un ritm demential ca sa reduca din costuri. Si in plus e aproape garantat ca vei vedea lucruri frumoase, doar cate fotografii cu munti de cauciucuri arse si masini abandonate sa suporte lumea? Imi inchipui ca aceasta este o meserie de care nu ai cum sa te plictisesti – mereu vezi ceva nou si ritmul ti-l impui singura dupa cum ti-e pofta.

Scriitor de scenarii desene animate. Mai exact unele care sa se si produca. Nu tin neaparat sa comunic lucruri extraordinar de profunde intr-o maniera care sa ii faca pe toti sa caste. Sunt complet multumita si cu redescoperirea lucrurilor marunte care nasc o miscare de surpriza. Si uneori un zambet de duiosie. Iar desenele animate iti permit sa vezi fantasticul in banal. Mai tineti minte incantarea cu care v-ati uitat la dansul ceainicului din desenul Disney?

Detinator de hotel de 5 stele. Observati va rog diferenta, nu manager. Nu vreau sa alerg cu limba de un cot ca sa functioneze totul impecabil. Vreau sa am relaxarea de a privi, degusta, analiza. Si din cand in cand sa mai vin cu o mica sugestie: sa schimbam draperiile, sa mai adaugam ceva in meniu, sa refacem situl hotelului, sa punem niste uniforme mai vesele si sa plantam portocali. Iar pentru a putea face asta sa calatoresc in toata lumea la cele mai faimoase hoteluri de 5 stele, nu de alta, dar e bine sa iti cunosti colegii.

Detinator de herghelie de cai. Te trezesti dimineata, mai faci o plimbare, mai discuti cu barbati frumos bronzati si cu muschii bine conturati despre imperecherea animalelor, mergi la concursuri si alegi numele cailor. Pare boierie. Pacat ca nu poti adauga la asta si toaletele de la inceputul secolului trecut, desi, un conac nu ar strica. Si poate si o vie, ca sa fie un business mai serios. Iar daca se poate totul sa se intample in Franta. Nu vreau insa sa va dau impresia ca as cere prea mult.

Pozitia numarul 5 m-am gandit sa o las deschisa pentru noi optiuni, cine stie ce ma mai atrage in viitor. Oricum, din cate observ nu am nicio inclinatie sa traiesc intr-un mare oras si sa dau iama intr-un birou pentru a castiga bani si faima. Oare ce mai caut prin Bucuresti atunci?