Hot City - Cultura urbana feminina

Dana: Buna Alina, ne cunoastem de mult timp, de cand programai pentru acasa.ro. Acum esti de mai multi ani in strainatate si cauti originea universului la CERN. Cam ce inseamna asta?
Alina: Pentru fizica este un experiment foarte important, ar raspunde la una din cele mai elementare intrebari, originea universului si a masei. Pentru mine este o experienta interesanta pentru ca mediul este foarte pestrit, foarte multe nationalitati, culturi. Din punct de vedere social este superb. Din punct de vedere profesional e cam acelasi lucru, softul ramane soft, chiar daca este specializat pe fizica.

Dana: Tot nu mi-ai spus prea clar cu originea universului. Cam care e presupozitia. Ceva popular gen BigBang? Si cum arata un astfel de experiment? La partea sociala revenim imediat.
Alina: LHC - Large Hadron Collider - este cel mai mare accelerator circular din lume. Pe el sunt 4 experimente Atlas, CMS, Alice (unde sunt eu) si LHCb. Scopul major al acceleratorului este de a gasi o particula teoretica numita Higgs care explica aparitia masei. Adica cum din 2 particule fara masa care se unesc apare una cu masa. Explica cum din energie pura reiese masa. Ceva real.

Dana: Oooook. Si in toate acestea tu ce faci efectiv?
Alina: Alice se ocupa cu altceva. E singurul axat pe alceva, el incearca sa refaca Bigbangul, sa vada clar ce s-a intamplat imediat dupa BigBang. Eu sunt in divizia Offline, pentru ca analizeaza datele luate de experiment. Analiza se face in Grid. Gridul este o retea mare mare mare de calculatoare, mii de procesoare puse in comun de universitati. Sunt si in Romania cateva centre.

Dana: Si cand vom vedea rezultatele? In cati ani se cerceteaza asa ceva?
Alina: Pai ei spera sa inceapa in octombrie sa dea drumu la accelerator. Dar date concrete ... hmm, greu de zis. Daca au noroc imediat, e loterie. Se grabesc pentru ca sunt la concurenta cu americanii si nu vor sa gaseasca americanii inainte higgsul.

Viata intr-un mare institut de cercetare. Cati savanti nebuni se plimba pe acolo si cu ce isi ocupa timpul

Dana: Serios? Adica gata, nu vom mai avea nelinisti si intrebari?
Alina: Teoria care se studieaza la LHC nu are nimic de-a face cu omul de rand. Dar, tehnologia folosita e folosita in diverse domenii. Stiai ca web-ul a fost inventat la CERN?

Dana: yep, am invatat la fac. Cum decurge viata intr-un astfel de institut? E plin de savanti nebuni?
Alina: Fizicienii, cum zic si ei, sunt o specie aparte. Sunt destul de inchistati in teagma lor. Dar sunt foarte prietenosi si vorbareti cand incep sa te cunoasca. Si da, sunt ff aiuriti.

Dana: Cum este sa vorbesti cu un castigator de premiu Nobel. Te furnica un fel de jena?
Alina: Daca nu-ti da vecinul cot si iti sopteste la ureche ca cel cu care vorbesti e castigator de Nobel nu prea realizezi. Sunt admirati si apreciati, dar nu difera cu nimic comportamentul fata de ei.

Dana: Mai sunt romani pe acolo? Ti-ai facut prieteni?
Alina: Da, sunt destul de multi romani la CERN, tinand cont ca Romania nu e membra CERN. Mi-am facut prieteni, mai ales dintre italieni si spanioli. Sangele latin...

Dana:  Party non stop sau va strangeti pe la colturi si susotiti seriosi despre particule?
Alina: Oamenii sunt mult mai relaxati, dar nu tine neaparat de CERN, e vorba de Elvetia in general. Weekendul e sfant, vacantele la fel. Mult ski, inot, plimbari pe munte.

Dana: A... deci nimeni nu vrea sa demonstreze ceva cu orice pret.
Alina: Fiecare isi face treaba, e cercetare, daca iese iese daca nu asta e. Rata de succes in cercetare e de 30%.

Daca te bate gandul sa ajungi cercetator cam ce trebuie sa faci? Si o sa mori de foame?

Dana: Daca vrei sa ajungi intr-un astfel de loc cam ce ar trebui sa faci? Tu ce ai facut?
Alina: Ca sa ajungi laCERN trebuie sa ai relatii inside, altfel nu se poate. Eu am ajuns printr-o colaborare intre CERN si politehnica. Sotul meu a avut primul contractul si apoi am reusit sa imi gasesc si eu. E dificil sa intri la CERN, mai ales pentru romani.

Dana: Adica prin prieteni? Si te pun sa dai un test?
Alina: Nu, doar interviu, discuti cu seful. Pentru ei conteaza mult sa vrei sa lucrezi in cercetare. Daca vad  ca te pricepi si ca vrei sa faci ceva te iau.

Dana: Si se castiga mai rau ca in domeniul privat?
Alina: Aici la CERN se castiga mai bine ca in privat, dar e exceptie. In general in orice tara din UE se castiga prost in cercetare. Romania nu e insa membra CERN asa ca avem alte state de plata. Pentru romani e 2500, ceea ce pentru it e super ok, in Franta si Italia salariile sunt sub 2. Pentru restul, membre, e min 4000. Dupa cum vezi, diferenta e enorma tinand cont ca sunt salarii bugetare.

Dana: Dap, e ceva. Nu te deranjeaza ca nu iti vezi imediat rezultatele, ca nu ai cu siguranta ceva palpabil la sfarsit?
Alina: La inceput a fost deranjant partea cu rezultate imediate, dar te obisnuiesti. Pentru ca cercetarea e sa cauti ceva ce nu stii de la inceput ca exista. Incerci, incerci... pentru cineva care vine din comercial e mai dificil.

Dana: ce ai sfatui pe cineva care are in sange astfel de curiozitati teoretice sa faca, mai ales in Romania unde cercetarea este asa prost vazuta?
Alina: Inca este vazuta prost, DAR nu mai este asa prost platita. Poti ajunge la salarii ca in comercial daca te straduiesti putin. Daca vrei sa ramai in cercetare trebuie sa ai formare, nu toata lumea se muleaza pe asta, dar daca da, atunci go for it.

O dam in diverse. Productivitate, mentalitate, romanisme si stres.

Dana: Ok. Care este salutul tau catre noi, cum ne-ai zis, oamenii de rand parca?
Alina: Asa am zis?
Dana: Da
Alina: :))
Dana: Dar nu era din perspectiva ta, ci a fizicienilor, insa tot funny a sunat.
Alina: Pentru romanul de rand: Relax! Take it easy!
Dana: Misto

Alina: Mi-a placut un interviu de pe hotnews in care un tip zicea: romanii se cred mai saraci decat sunt si de aia se streseaza asa rau.

Dana: Pai stau prost la productivitate. Probabil se streseaza aiurea in tramvai. Da daca nu s-ar stresa chiar ca nu ar iesi nimic.
Alina: Din ce am observat eu la romani, si aici la CERN, romanul munceste in valuri si pe ultima suta de m. Isi face treaba super bine, sunt foarte apreciati, dar cred ca ai dreptate, munceste bine doar pe stresul ultimei sute de m.

Dana: Si altceva ce ai mai vazut despre romani?
Alina: Manaca de 3 ori mai mult decat vesticii. Dar se aplica la cam toti esticii. Avem niste conducatori de toata jena, a fost o situatie foarte jenanta cand a venit delegatia romana ONU in vizita.

Dana: Ce s-a intamplat?
Alina: Tarani. Gesturi de tarani, lipsiti de politete. Vorbe prea mari. Pe aici oamenii nu zic chestii daca nu intentioneaza sa le faca.

Dana: Nu spuneau buna ziua sau ce? Da un exemplu.
Alina: Mainile in buzunar de exemplu, cand ambasatorul a incercat sa dea mana cu ei. Mergeau parca erau pe miriste nu in caverna unui experiment care a costat miliarde.

Dana: Asa, deci tarani, mancam mult, muncim doar cand ne vine cutitul la os. Altceva?
Alina: Tarani doar conducatorii. Eu atat as dori romanilor, sa nu mai fie asa strasati. Avem media de varsta cu 15 ani mai mica ca vestul Europei. Pacat.

Dana: Asta cu stresul... nu e ca si cum spui nu fii stresat si gata trece. Trebuie sa se schimbe ceva. Dar ce anume? Adica cum ar trebui sa privesti lucrurile?
Alina: De ex, acasa toata lumea e disperata sa ia credit pentru casa. Cel putin printre cunostintele mele. Dar poti sa iei credit si fara sa te stresezi. Ca toata lumea. Asa fac si restul, nici pentru ei nu e mai usor, dar totusi sunt asa de relaxati!

Dana: Adica ei nu se supara ca se duc la mai multe banci si ca e rata mare. Deci e normal sa mai fie si probleme si nu se termina lumea pentru asta. Ceva de genul asta vrei sa spui? Suntem niste muieri plangacioase?

Alina: yep. In IT exista o vorba – nu exista software fara buguri. Relax, Take it easy.