Hot City - Cultura urbana feminina

Conceptul cu lucrul de acasa pare rupt dintr-un film american: nu se poate mai bine de-atat.

Cand aud ca faci asta, toti si-ar dori sa fie in locul tau. Dar sistemul asta vine la pachet si cu niste probleme pe care e bine sa ne gandim daca vrem sa ni le asumam, inainte de a face pasul.

Dupa multi ani de munca asidua prin corporatii, am obosit sa ma scol de dimineata, sa ma imbrac in ceva serios si purced spre job, la aceeasi ora, fie ploaie, fie ninsoare, fie arsita sau cand nu ma simteam prea bine. Pentru ca pana la urma serviciul, inafara de cazurile cand e un hobby, it’s just a job.

Asa ca atunci cand am putut sa imi schimb complet felul de a munci, n-am ezitat nici o clipa. Acum lucrez ceva ce imi place taaaaare mult  de acasa, de pe canapeaua confortabila! N-o sa va mint: e fabulos!

Sa te scoli cand vrei tu, sa bei cafelutza o ora, cat ai chef, sa te poti rasfata in pat mai mult decat ar fi normal in zile cu nori si ploaie, e ceva atat de bun si de nou. Sa poti ajunge la croitor si cizmar, la o matusa care te invita la pranz miercuri si la o prietena care e in concediu de maternitate, cum n-ai reusit niciodata pana acum, e mare lucru!

E adevarat ca, pentru ca a fi eficiente in ceea ce facem, trebuie sa ne organizam bine, pentru ca altfel riscam sa bem prea multa cafea si sa lenevim prea mult. Dar daca suntem obisnuite sa ne impunem o buna disciplina, o sa reusim sa ne chivernisim timpul in asa fel incat sa reusim sa ne facem bine treaba, dar sa avem si libertate.

Ca si regula generala ca sa reusim, e foarte important sa separam cumva zona de lucru din casa de restul spatiului. In felul asta, cand ne asezam in zona de “business”, faptul ca avem un cadru special amenajat ne ajuta sa ne concentram.

Si totusi, inainte de a lua decizia sa muncim de acasa, trebuie sa ne gandim daca suntem ok si cu urmatoarele: mai toti oamenii cu care ne propunem sa ne vedem in sfarsit de acum inainte, muncesc in timpul zilei, asa ca o sa ne vedem la fel de rar.

Si oricat ne-am organiza de bine, raman niste timpi morti cu care nu suntem obisnuite si nu stim ce sa facem, iar asta creeaza un anumit disconfort. Am vrea sa mai vorbim cu cate cineva in timp ce muncim, sa facem o mica pauza activa, cu socializare, si nu avem cu cine.

Nu in ultimul rand, toti apropiatii ne dau de facut tot felul de comisioane si prostii, ca doar acum noi avem timp mai mult si ei nu, asa ca trebuie sa ii ajutam cumva, chiar daca nu avem chef.

Stiu ca toate astea par fleacuri inainte sa ajungem sa ne lovim de ele si ca mirajul muncitului de acasa este foarte puternic. Si are si de ce, e foarte bine! Doar ca trebuie sa ne gandim bine inainte sa facem pasul: daca suntem pregatite si stim ce sa facem cu timpul altfel rezultat incat sa avem o viata mai placuta.

Si daca da, atunci “let’s rock!” La cat mai multe cafelute lungi dimineata!