Hot City - Cultura urbana feminina

Din cand in cand mai surprinzi un text care arunca cu bulgari in corporatii, fiindca sunt raul intrupat si fardat sub forma de salvare a noastra a tuturor. Si trebuie, vezi doamne, sa existe niste oameni care au trecut prin chinurile iadului si s-au salvat. Fie, in cazuri de persoane mai intelepte, doar au stat si au observat de pe margine, dar s-au prins imediat cum merge treaba. Care sa ne deschida si noua ochii sa dezlantuim furia dreapta asupra corporatiilor.



Si ma gandesc ca a cam trecut momentul in care astfel de atitudini extremiste aveau vreun sens. Sau daca tot o facem sa renuntam la pareri din astea puerile, gen corporatiile ne fura sufletele pentru niste sume infime de bani. Astfel de filme nu se mai fac din anii 80. Acum corporatiile sunt rele pentru ca polueaza planeta, leaganul milenar al rasei noastre inteligente. Iar in plus ne corup politicienii fluturandu-le in fata ochilor manunchiuri de bani, ceea ce e un factor deconcentrant.



La noi corporatiile sunt urate pentru ca te platesc putin si te muncesc pana nu mai poti. Suparare. Mare suparare. Mai ales prin anii ’90 cand aveai de ales intre 10 corporatii si stat. Si asta era tot. Puteau atunci sa fie corporatiile marele diavol care profita de situatie si te momeste in viziuna sa ca sa te roada pana la os. Dar acum, sa fim seriosi, se stie: intri intr-o organizatie cu peste 5000 de persoane care fac aproximativ acelasi lucru ca si tine.



La ce anume te poti astepta? Cat sa fii de tembel incat sa crezi ca ei sunt atat de speciali incat sa se comporte in privinta oamenilor ca o firma care are 20 de angajati? Este evident ca vor uniformiza. Ca vor automatiza. Doar din start au urmarit mai ales profitul si de asta au ajuns la 5000, 10.000, 20.000 care sa faca ceva similar. Deci daca ajungi acolo multa bafta. Si nu spune si tu placa celor care conduc taxiuri pe la Hollywood – Ehe…. Cand aveam 20 de ani credeam ca o sa infrang sistemul.

 

Poti folosi modul de a fi al corporatiilor in avantajul tau. In functie de ce anume iti doresti. De exemplu, poti incepe sa capeti experienta si un renume in afara corporatiilor. Si cand ajungi acolo sa fii deja pe o functie unde nu ai in jur alte cateva mii de persoane similare cu tine. Iar atunci vei vedea ca corporatiile nu sunt neaparat incuiate. Si te vei bucura de ce poti sa faci cu puterea si resursele lor, la care e dificil sa ajungi in afara unui sistem corporatist.



Sau, dimpotriva, poti sa mergi intr-o corporatie la inceput. Pe o pozitie micuta. Si sa stai acolo un an, doi. Dupa care sa pleci undeva unde vei fi apreciat mai mult decat ceilalti, cei care nu au experiente corporatiste. Pentru ca la cat de varza este scoala de la noi anii respectivi de formare in corporatie garanteaza foarte mult in ceea ce te priveste. Asa ca oportunitatile se ivesc mai usor decat daca te-ai fi tarat de la o firma micuta la alta.



Corporatiile nu sunt dracul gol. Ci numai o alternativa. Pe care e bine sa stim cum sa o folosim astfel incat in cele din urma sa fie in interesul nostru.