Nu exista mangafa fara arma ucigasa
Mangafaua aceasta m-a cucerit prin privire. Asa sunt eu, o persoana fantasmagorica, si daca se uita cineva fix la mine cred ca vrea si sa puna mana. O mana ingrijita, cu palme sensibile, care sta linistita pe langa corp in timp ce ochii vorbesc si iar vorbesc.
Drept pentru care l-am asteptat asa, o saptamana-doua, sa vad cum privirea fixa se transforma in fulger rapace. M-am fatait de pe un picior pe altul. Cand dreptul. Cand stangul. Mangafaua, parca simtind nelinistea de vietate inghetata care vrea sa fie mancata cat mai repede, ca se termine odata cu suspansul, fuma privindu-ma lung.
Iar apoi inocent intreaba ‘Ce este?’. ‘Aaaaa…’, vine raspunsul meu, cat se poate de articulat.
Jenant, stiu. Ca sa ii dau totusi o replica pe masura, hotarasc sa fac exact la fel. Se holbeaza mangafaua la mine, ma holbez si eu inapoi. Duce mangafaua mana la nas sa se scarpine, mana si nas am si eu. Si pot sa le folosesc. Mangafaua isi aprinde o tigara. Pot si eu, pot si eu!
Pana la urma nu mai rezist la jocul asta si izbucnesc: ‘Auzi, tie iti trece ceva prin cap?’. ‘Nu neaparat’, raspunde el molatec. ‘Te privesc.’
Aiiii… daca nu am mangafaua asta nu stiu ce ma fac!
8 lucruri care sigur te ingrasa
apucate de supt puliiiiiiii si ai sa vezi cum te ingrasi :)):)):)):)):))
Rasismul ascuns
Oamenii sunt rasişti nu pentru că nu au trăit în diversitate culturală....
Frustrarile unei femei multumite
Da, cunosc încrâncenarea oamenilor de a rămâne supăraţi şi nervoşi...