Hot City - Cultura urbana feminina

Nu stiu ce se intampla de sarbatori dar am senzatia ca luminitele si beteala reusesc sa intunece judecata si celui mai cinic dintre noi. Cel putin atunci cand vine vorba de trimis urari de Craciun.

Oameni seriosi si cumpatati care in restul anului poarta doar negru, maro si gri si nu ar folosi un diminutiv nici pentru a spune “catel” se dezlantuiesc de sarbatori intr-o orgie de cuvinte imbatate cu lumina sarbatorilor.

Mesajele de sarbatori sunt ca dramele hollywoodiene - misiunea lor e sa ne stoarca emotii, de aceea cuvintele si sensurile se contorsioneaza in monstruozitati ridicole de genul: “Fie ca Dumnezeu sa se nasca in sufletul dvs si sa va aduca implinirea tuturor dorintelor!”.

Probabil ca e de preferat sa trezeasca in noi spaima decat sa ne lase indiferenti cum ar face probabil un banal “Craciun fericit”.

Ce ma nelinisteste pe mine este capacitate de contaminare a acestor mesaje. Dupa ce primesti unul din acesta te simti obligat sa ii raspunzi persoanei care ti l-a trimis cu ceva la fel de groaznic. Te gandesti ca omul acela pur si simplu iubeste horrorul, cine esti tu sa ii schimb preferintele sau sa ii strici sarbatorile cu un mesaj rasuflat precum “Craciun fericit” ?

Asa ca fie alegi sa ii raspunzi cu unul dintre mesajele de groaza primite (contribuind astfel la raspandirea lor) fie iti storci creierul incercand sa condimentezi mesajul standard: “Craciun fericit plin de bucurie/lumina/impliniri/iubire/cadouri” si te transformi si tu intr-un monstru al luminii.

In final, devii si tu o rotita in angrenajul urarilor ce ne lovesc de sarbatori. Mai are sens sa ne impotrivim?

“Fie ca acest Craciun sa vina ca o caleasca a bucuriei in sufletele voastre, sa va umple de lumina divina pe care sa o daruiti cu puritatea unei lacrimi. La multi ani, cu lacrimi de bucurie in privire!” Sau de teroare. Ce mai conteaza.