Hot City - Cultura urbana feminina

Daca inca mai suntem in cautarea unui brand de tara sa ne oprim si la mirosul inconfundabil de prajeala. In Romania se foloseste mult ulei. Si acelasi ulei de mai multe ori. Pana cand si atunci cand iti faci un ou ochi vecinii au impresia ca tocmai ce s-a dat foc la un porc intreg. Este un miros inconfundabil de bodega certata cu spalatul vaselor, de mancare arsa si de ulei incins.

Si el te urmareste indiferent pe unde mergi. Aveam mai demult sediul firmei intr-o cladire noua. Si care se vroia high class. La parter, un restaurant frantuzesc de mare fita. Pe scari, miros de ulei ars combinat cu sarmale si un sconcs ce tocmai isi bagase coada pe acolo.

De vecinii mei din bloc ce sa va spun, ma mir ca inca mai traiesc si nu s-au topit cu totul in tigaia in care isi prajesc pana si parizerul, sunt sigura de asta.

Zilnic dinpre ei vin pe la pranz valuri valuri de miros de ulei ars. Imi vine sa le bat la usa si sa ii intreb daca ei nu au iesit din casa in ultimii 20 de ani.

Cum de nu au aflat ca s-a sfarsit comunismul si nu mai suntem condamnati sa mancam nesanatos? Doar atunci erai indreptatit sa consideri ca o masa cu gogosi si cartofi pai este printre cele mai reusite posibile. Uleiul era scump si era mare lucru ca iti permiteai sa pui atat de mult in tigaie. Faceai parte din nomenclatura.

Si din pacate un asemena miros si o astfel de mancare ti se serveste in orice loc ce nu se pretinde a fi occidentalizat. Incercati la un restaurant romanesc sa luati o omleta. V-o va aduce mustind pe laturi de ulei galbior. Dar de tochituri si supe ce sa mai vorbim? Doar daca pui servetelul deasupra ca sa se absoarba grasimea ai sanse sa mananci. Pentru ca oamenii te respecta, ti-au turnat in farfurie o jumatate de sticla, nu s-au calicit.

Noroc ca in ultima vreme a batut si pe la noi un mic vanticel care sa raspandeasca mancarea raw. Si ne spun astia la tv sa avem grija de sanatoatea noastra. Desi, in acelasi timp, ne si recomanda pastile pentru digestie, dupa mese cu grasimi arse. Sa alegem ce ne atrage mai tare.

Si asa au ajuns parintii nostri care ne-au crescut cu fripturi de porc impanat sa ne recomande dimineata sa bem un iaurt degresat cu cateva afine. Si sa ne facem oua prajite in apa. Iar daca vrem ceva dulce un fruct este minunat. Numai sa nu-l combinam cu altceva.

Insa cat de mici sunt inca aceste oaze de non-prajeala.  Mai ales ca acum am dezvoltat o asemenea sensibilitate la ulei incins de am fugi unde vedem cu ochii. De s-ar putea. Dar nu se poate, pentru ca Romania este, inca, o tara a prajelii.